Revoluţionarii, o veşnică problemă a României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Raymond Luca vorbeşte despre trecutul şi viitorul celor care se bat cu pumnul în piept că ne-au eliberat de comunism.

O mare parte a revoluţionarilor (cei aproximativ 11.000 de „luptători remarcaţi" care încasau peste 2.000 de lei lunar) nu mai primesc indemnizaţii începând cu această lună, după ce Parlamentul a hotărât suspendarea acestor drepturi pe parcursul anului 2012. Cu toate acestea, situaţia revoluţionarilor rămâne neclară. Nu se ştie dacă aceştia îşi vor recăpăta drepturile din 2013.

„Adevărul" a stat de vorbă cu senatorul PNL Raymond Luca, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor, care se luptă pentru a recupera indemnizaţiile, deşi recunoaşte că trierea „luptătorilor" s-a făcut superficial. Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor funcţionează din 2004, de când a fost adoptată Legea 341 (Legea Recunoştinţei), care a obligat revoluţionarii să treacă printr-o nouă serie de verificări.

Au existat, teoretic, două filtre: unul al Guvernului, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) şi unul al reprezentanţilor poporului, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor. Revoluţionarii şi-au depus dosarele la SSPR. Cele considerate valide au fost trimise la Comisia Parlamentară, care, teoretic, le-a mai verificat o dată şi le-a trimis la Preşedinţie pentru ultima semnătură. 

Prima Comisie, condusă de Sergiu Nicolaescu, a validat 1.265 de revoluţionari. A urmat mandatul de patru ani al lui Emil Cutean (PSD), timp în care au fost validaţi 10.000 de revoluţionari. Raymond Luca conduce Comisia din 11 februarie 2009. A validat şi el până în vara anului 2010 alţi 10.000 de revoluţionari.

„Adevărul": Suspendarea indemnizaţiilor acordate „luptătorilor remarcaţi" a intrat în vigoare, dar rămân multe semne de întrebare. Se vor acorda din nou aceste drepturi din 2013?

Raymond Luca: Amendamentul prin care s-a hotărât această suspendare nu specifică în mod clar ce se întâmplă la finalul lui 2012. Eu vreau să am o discuţie cu premierul Emil Boc. Unul dintre membrii Comisiei i-a prezentat acestuia o variantă pentru a menţine indemnizaţiile, dar premierul nu a părut foarte convins. Am propus să se taie paragraful care spune că revoluţionarii pot ieşi cu cinci ani mai devreme la pensie sau să li se ia alte avantaje mai mărunte. Şi diminuarea indemnizaţiei ar fi o soluţie, dar tăierea dintr-odată este neomenoasă.

Nu credeţi că ar trebui lămurită mai întâi problema impostorilor?Am prezentat în „Adevărul" nenumărate cazuri, cu dovezi concrete.

Am urmărit ce aţi scris şi chiar aş vrea să lămurim câteva probleme. Spre exemplu, aţi pomenit în mai multe rânduri de cazul unui buzoian pe nume Costel Socol, care a ucis un om la Revoluţie, confundându-l cu un terorist. Socol a avut certificat de revoluţionar pe Legea 42, până în 2004, pentru că nu era condamnat pe atunci. Sentinţa a venit ulterior. Când el a venit la preschimbare, nu i-am mai dat. I-am explicat că e imposibil ca el să primească avizul când e condamnat pentru omucidere. I‑am spus: „Domnule, eşti ghinionist. Multe s-au întâmplat în Revoluţie, dar n-au fost dovedite. La dumneata s-a dovedit".

Noi ştim că dosarul lui trecuse de procesul preschimbării, dar a făcut contestaţie familia celui ucis de el.

El a trecut de comisia de la SSPR şi dosarul a ajuns la noi. Numai că noi aveam şi contestaţia din partea familiei. Şi persoanele contestate sau cele suspecte de fraudă au fost verificate minuţios de noi.

E totuşi grav că dosarul unui condamnat pentru omucidere, a trecut de SSPR. SSPR-ul n-a verificat cazul lui? (n.r. - Socol făcea parte din asociaţia de revoluţionari „Metrou", condusă de George Costin, care, totodată, conduce SSPR).

Revoluţionarii încă mai cred că pot rezolva orice problemă prin greva foamei  Foto: Marian Iliescu



Se mai întâmplă. Câte un caz ca ăsta mai trece. Eu ştiu cum o fi trecut de SSPR? Este bine că sunt mai multe filtre.

Această Comisie Parlamentară a Revoluţionarilor, pe care o conduceţi, verifică doar dosarele cu contestaţii sau cele unde există indicii că s-ar putea comite fraude? Pe celelalte le-aţi trecut aşa, fără să vă mai uitaţi la ele?

Da. Pentru că celelalte erau deja verificate şi aveau OK-ul de la SSPR.

image

Noi am crezut până acum că Parlamentul, care este reprezentantul poporului, verifică toate dosarele. Practic, sunteţi mandataţi de cetăţenii acestei ţări să verificaţi toate dosarele, ca să nu treacă impostorii.

Dacă n-am niciun indiciu că dosarul este fals, nu am de ce să-l verific.

Nu puteţi avea indicii că un dosar e fals fără să‑l deschideţi.

Dacă verificam fiecare dosar în parte, probabil că mai stăteam trei legislaturi.

În condiţiile în care statul nu e capabil să asigure verificarea acestor revoluţionari...

Dar statul e reprezentat şi de SSPR, care a verificat într-adevăr toate dosarele.

Vedeţi şi dumneavoastră cum verifica SSPR-ul: v-a trimis un dosar, al lui Socol, spre avizare. Şi dacă nu făcea familia mortului contestaţie, Socol era acum revoluţionar, îl treceaţi fără să vă uitaţi pe dosar. Aşa a lucrat SSPR-ul! Când aţi constatat că nu puteţi verifica toate dosarele de ce n-aţi sistat procesul acesta? Le-aţi dat drumul şi am tot plătit nişte impostori cărora nimeni nu le-a verificat dosarele.

Dar de ce spuneţi că sunt impostori?!

Pentru că am vorbit cu o mulţime de impostori care aveau certificate de revoluţionar.

Domnule, eu nu spun că nu pot apărea erori. Dar oricând se pot face contestaţii.

"Marea greşeală a Legii Recunoştinţei a fost că a acordat bani. Efectul a fost că a pervertit oamenii la această indemnizaţie. Foarte mulţi şi‑au lăsat slujbele. Gândiţi-vă că Revoluţia n-a fost făcută de îngeri.''

112 milioane de euro reprezintă valoarea totală a indemnizaţiilor de revoluţionar pe anul 2011.

Unora chiar le place falsul

Dumneavoastră colaboraţi cu SSPR-ul, condus de George Costin. Vă trimite dosare. Cum aţi cataloga faptul că George Costin a încheiat contracte cu miile de revoluţionari din asociaţiile sale şi le-a cerut bani în schimbul certificatelor? Noi i-am spus dijmă.

Nu. Orice serviciu se plăteşte. El a lucrat cu avocaţi şi avocaţii se plătesc.

Merită să fie secretar de stat un om care a făcut fals în acte? A semnat un act în numele unui director al IMGB, act prin care sute de oameni au devenit revoluţionari.

El a recunoscut că a semnat în locul altcuiva, dar hârtia aia nu a fost luată ca probă.

Apare în dosare?

În unele dosare.

E un fals în dosare. Asta ce vă spune?

Dar e un fals recunoscut şi nu am considerat că este o probă.

Un fals recunoscut nu se pedepseşte?

Să-l pedepsească cine e în măsură.

Costin conduce SSPR-ul. Ce încredere mai aveţi că tot ce vă trimite el nu e fals?

Dar atunci când a semnat erau nişte momente aparte. Nu era ca acum când există instituţii, legi etc. Pe atunci nu erau nici legi, nici reguli.

În 1996, România nu exista ca stat?

În fine... Eu nu apăr pe nimeni. Dacă apăr ceva, apăr Comisia.

„Dacă am fi verificat toate dosarele, dura vreo 25 de ani"

Teoretic, Comisia Parlamentară trebuia să verifice toate dosarele, nu-i aşa?

Teoretic, trebuia să verifice dosare. Nu scrie nicăieri că trebuia să le verifice pe toate... Gândiţi-vă că au fost oameni care şi-au depus dosarele prin 2004 şi au aşteptat ani întregi. Volumul de muncă e uriaş la această comisie.

Din moment ce munciţi atât şi nu faceţi faţă, ce e de făcut?

Eu cred că facem faţă.

Aţi putea spune asta dacă aţi verifica fiecare dosar.

Asta ar însemna ca activitatea comisiei să dureze vreo 25 de ani.

Să vă mai dea oameni.

Cine face efortul acesta bugetar în aceste vremuri?

În schimb, am făcut efortul bugetar pentru acordarea de indemnizaţii.

Marea greşeală a Legii Recunoştinţei a fost că a acordat bani. Efectul a fost că a pervertit oamenii la această indemnizaţie. Foarte mulţi şi-au lăsat slujbele. Gândiţi-vă că Revoluţia n-a fost făcută de îngeri. Tot felul de oameni erau în stradă. Era uşor ca pe nişte oameni puţin pregătiţi să-i momeşti cu tot felul de lucruri în anii electorali.

Deci credeţi că a fost o mare greşeală că li s-au dat bani, dar, totodată, militaţi să li se dea în continuare.

Eu aş susţine o dezbatere cu privire la indemnizaţie: cât ar trebui ea să fie? E o greşeală să le tăiem banii dintr-odată. Oamenii ăştia greu îşi mai găsesc de lucru. Mulţi au fost disponibilizaţi la cerere.

20 de ani au fost ajutaţi şi acum statul nu mai poate. Profesorii, medicii, toată lumea suferă. Pe revoluţionari nu-i mai angajează nimeni după ce şi-au dat demisia ca să stea degeaba.

Deci, mă gândesc că nu e bună această tăiere dintr-odată. În lege au şi alte beneficii. Să li se ia călătoriile cu trenul, cartelele de metrou, să nu mai iasă la pensie cu cinci ani înainte de normă. Treaba asta cu pensia este încurajarea de a-i trimite să stea degeaba şi să depindă de indemnizaţie. E o chestiune delicată aici: sunt oameni care şi-au făcut credite, au gajat cu banii ăştia.

Dar le-a interzis cineva să rămână în câmpul muncii?

Dacă îşi pot găsi de muncă ar fi foarte bine. Dar să le iei tot dintr-odată e neomenos.

Dar când li s-a dat totul dintr-odată a fost bine? Când au primit retroactiv un miliard de lei vechi, a fost bine?

Ştiţi cum văd eu lucrurile? Revoluţionarii se comportă destul de copilăros. Există în ei un anumit grad de imaturitate. Sunt ca nişte copii care au părinţi foarte ocupaţi. Şi părinţii au mustrarea că nu se pot ocupa de copii şi atunci le dau ceva bani. Astfel scapă cumva de grija asta.

Aţi spus că aţi verificat dosarele contestate. Florina Aprofirei din Braşov a fost contestată. Deşi avea 10 ani la Revoluţie, i‑aţi dat avizul şi a luat certificat.

A trecut pentru că avea declaraţii de martor corecte, avea fotografii care o înfăţişau luată în braţe de tatăl ei şi pusă ca un scut uman în faţa militarilor. Poza este foarte bună şi fetiţa de acolo seamănă cu ea. Având în vedere că tatăl ei n‑are certificat de revoluţionar, i-am acordat ei certificatul.

Deci aţi făcut o concesie, nu ştiu de dragul cui, dar aţi făcut-o.

....

E întâmplător că tocmai fetiţa asta a ajuns secretara unuia dintre liderii mişcării revoluţionare, Dorin Lazăr Maior, de la Braşov? Nu vi se pare o coincidenţă prea mare?

Ba da, mi se pare...

Un copil de 10 ani nu se poate remarca într-o revoluţie pentru că nu are noţiunea de revoluţie. A condus ea vreo coloană cum scrie în lege?

Nu, dar mai este un criteriu în lege care spune că dacă ai acţiuni anticomuniste....

Ar fi trebuit să ştie ce e comunismul, or la 10 ani... E logic să primească bani toată viaţa pentru că acum 22 de ani tatăl ei a ridicat‑o în braţe?

Nu. O formă de răsplată trebuie să existe, dar nu la acest nivel de a-l scoate pe om din activitate şi de a-l face să stea acasă.

Fără revoluţionari delincvenţi

Raymond Luca are în vedere o iniţiativă legislativă prin care să modifice Legea Recunoştinţei pentru a elimina delincvenţii din rândul revoluţionarilor. El spune că pe viitor revoluţionarii care comit acte antisociale (furt, viol, crimă, corupţie) vor rămâne şi fără certificate de revoluţionar în momentul în care există o decizie judecătorească pe numele lor.

Cum se contestă un revoluţionar

După seria de articole despre impostorii Revoluţiei, am primit la redacţie numeroase sesizări ale cititorilor cu privire la cazuri de falşi revoluţionari. Întrucât Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor nu se autosesizează în urma articolelor de presă, cea mai eficientă cale este reclamarea impostorilor direct pe adresa Parlamentului. Raymond Luca explică modul în care se poate face o contestaţie: „Se trimite prin poştă o scrisoare pe adresa Camerei Deputaţilor (str. Izvor nr. 2-4, sectorul 5, Bucureşti), cu menţiunea pe plic «în atenţia Comisiei pentru Problemele Revoluţionarilor».

În scrisoare se prezintă motivele pentru care X nu merită certificatul de revoluţionar. De exemplu: «N-a fost la Revoluţie pentru că a fost la serviciu. Avem fişa de pontaj de la data respectivă, în care apare şi X». Trebuie să existe o probă cât de cât. Când primeşte contestaţia, Comisia Parlamentară cere dosarul lui X de la SSPR, îl verifică şi face audieri. Într-o lună, poate două, anunţă pe site-ul instituţiei ce decizie a luat în privinţa lui X".

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite