Revolta impotriva presedintelui Uzbekistanului, care conduce tara ca un despot

Uzbekistanul este scena unor proteste de masa. Peste 50.000 de persoane s-au adunat, ieri, in principala piata din orasul Andijan, cerand achitarea a 23 de persoane judecate pentru activitati

Uzbekistanul este scena unor proteste de masa. Peste 50.000 de persoane s-au adunat, ieri, in principala piata din orasul Andijan, cerand achitarea a 23 de persoane judecate pentru activitati extremiste islamiste, anticonstitutionale, precum si de fondarea unei celule islamice, Akromiya. Un grup de insurgenti au preluat controlul asupra administratiei din regiunea Andijan, situata in vestul tarii, precum si asupra unei inchisori. Circa 2.000 de detinuti au fost eliberati, iar o sala de cinema si un teatru au fost incendiate. Confruntarile s-au soldat cu peste noua morti si 34 de raniti. Presedintele Uzbekistanului, Islam Karimov, si alti oficiali s-au deplasat imediat in orasul unde au loc violentele. Manifestantii au cerut demisia presedintelui si au solicitat medierea Moscovei. Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat ca insurectia din Uzbekistan este o "afacere interna" a acestei tari, excluzand o mediere a conflictului din partea Rusiei. Fortele de securitate uzbece au asediat o scoala in care se adapostisera numerosi rebeli. Unii au fost arestati, iar altii ucisi, potrivit serviciilor de securitate. Miscarea Akromiya este o aripa a gruparii Hizbi Tahrir, care are drept obiectiv crearea unui stat islamic pe teritoriul fostelor republici sovietice din Asia centrala. Partidul Hizbi Tahrir, scos in afara legii, este acuzat de autoritatile uzbece de implicare in atacurile teroriste comise in ultimul an in Uzbekistan si soldate cu peste 50 de morti. Dar protestatarii sustin ca nu exista fundamentalisti islamici printre ei, ci doar oameni care cer drept la munca si la democratie. Karimov - care conduce cu o mana de fier aceasta fosta republica sovietica pe teritoriul careia se afla si o baza americana - este acuzat ca, sub pretextul luptei impotriva wahabitilor, duce o vasta campanie de represiune impotriva opozantilor sai. Relatiile dintre Taskent si Washington s-au racit in ultima vreme. SUA au redus ajutorul financiar pentru Uzbekistan, taxandu-l in felul acesta pe Karimov pentru nerespectarea drepturilor omului si ingradirea democratiei. Daca a vazut ca americanii ii cer democratie, presedintele uzbek s-a intors cu fata spre Moscova, criticand Occidentul pentru implicarea in revolutiile "portocalii" din fostele state sovietice si parasind GUUAM-ul.