Revocarea lui Doru Ţuluş se judecă la CSM

Cărţi de vizită ale unor avocaţi, audienţe la Traian Băsescu ori articole de presă apar ca mijloace de probă în dosarele DNA Secţia pentru Procurori a CSM va lua în discuţie joi,

Cărţi de vizită ale unor avocaţi, audienţe la Traian Băsescu ori articole de presă apar ca mijloace de probă în dosarele DNA

Secţia pentru Procurori a CSM va lua în discuţie joi, solicitarea ministrului justiţiei, Tudor Chiuariu, de revocare din funcţie a procurorului-şef din cadrul DNA, Doru Ţuluş. CSM are doar rol consulativ în astfel de situaţii, ultimul cuvânt aparţinând preşedintelui Traian Băsescu.

Cererea lui Tudor Chiuariu are la bază raportul întocmit de Inspecţia Judiciară a CSM cu privire la activitatea DNA şi în special a Secţiei de combatere a infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie coordonată de Ţuluş.

Verificările au scos la iveală o serie de aspecte care nu au nicio legătură cu legile penale, iar raportul final a fost făcut public ieri de CSM. Inspectorii au arătat că Doru Ţuluş soluţiona plângeri care erau de competenţa instanţei, că muta dosarele de la un procuror la altul - sub simpla explicaţie... "pur şi simplu le-am cedat!"

Audienţa la Traian Băsescu, probă de rechizitoriu

Printre mijloacele de probă din unele rechizitorii emise de Secţia a II-a apar menţionate citaţii, împuterniciri avocaţiale, articole de presă, sesizări anonime şi chiar "pagini albe".

Mai mult, tot la mijoace de probă apar cărţi de vizită ale avocaţilor, solicitarea unei audienţe la Preşedinţia României şi acte normative existente în materie. Totodată, s-a constatat că, în unele din actele de inculpare emise, procurorii de caz nu au stabilit cheltuielile judiciare datorate statului.

Percheziţiile, absente din registre

De asemenea, CSM a descoperit că sesizările privind efectuarea percheziţiilor nu au fost evidenţiate în vreun registru, iar procurorul-şef de secţie Doru Ţuluş nu a fost în măsură să ofere nicio explicaţie şi nici nu a putut preciza în câte cauze se efectuaseră astfel de verificări. Ulterior, inspectorii au identificat trei dosare în care, în 2007, au fost autorizate percheziţii.

Ţuluş: "Pur şi simplu le-am cedat"

Inspectorii CSM au sesizat că, la nivelul Secţiei II, procurorul-şef a decis redistribuirea a şapte dosare, deşi nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea privind organizarea judiciară.

"Din discuţiile purtate cu procurorul-şef secţie, pe marginea aspectelor constatate cu privire la nerespectarea principiului continuităţii procurorului în faza de urmărire penală, acesta a afirmat că avea dreptul de a ceda altor procurori dosarele pe care iniţial şi le repartizase, declarând textual "pur şi simplu le-am cedat". Inspectorii susţin că o astfel de abordare a dispoziţiilor legii "este periculoasă şi în vădit dezacord cu scopul urmărit de legiuitor".

Şeful DNA a făcut plângere penală împotriva angajaţilor

Potrivit raportului CSM, Daniel Morar a înregistrat la Parchetul Militar Bucureşti o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu, împotriva unor angajaţi ai Departamentului Economico- Financiar şi Administrativ din DNA.

În plângere, el a arătat că la inventarierea anuală aferentă anului 2005 s-a constatat un prejudiciu în sumă de aproximativ 250.000 de lei, cauzat prin neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu ori prin îndeplinirea defectuoasă a acestuia.

Deficienţe manageriale grave

Inspecţia CSM a evidenţiat o serie de deficienţe manageriale ale procurorului-şef Doru Ţuluş. Principalele critici au vizat modul de înregistrare a plângerilor penale şi dosare care au stat la păstrare în sertarele subordonaţilor săi. Inspectorii au mai arătat că procurorul-şef era cel care stabilea ce plângeri şi sesizări adresate secţiei erau înregistrate ca dosare penale.

Astfel, s-a ajuns la situaţia paradoxală ca dosare penale să fie demarate în urma unor plângeri anonime, chiar dacă astfel de petiţii se soluţionează prin clasare.

"Organizarea defectuoasă a înregistrării cauzelor penale a condus la crearea unor situaţii paradoxale în care plângeri penale valabil formulate şi chiar un dosar penal transmis prin declinare de competenţă de la o altă unitate de Parchet să fie adoptate prin soluţii necunoscute Codului de Procedură Penală", susţin inspectorii.

Statistica CSM a evidenţiat că la Secţia a II-a existau 118 dosare mai vechi de un an de la data sesizarii şi 41 de dosare mai vechi de şase luni de la data începerii urmăririi penale.