Adăpost de peste două milioane de euro pentru 1.000 de maidanezi- Revista presei interne

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adăpost de peste două milioane de euro pentru 1.000 de maidanezi- Revista presei interne
Adăpost de peste două milioane de euro pentru 1.000 de maidanezi- Revista presei interne

Presa internă de azi scrie despre noul adăpost pentru câini care va fi construit în capitală, alegerile care au avut loc la CSM sau despre noul bacalaureat care are subiecte vechi. Printre alte subiecte, FMI este cu ochii pe cheltuielile locale, iar istoria românească este înţepenită pe lista UNESCO.



Adăpost de peste două milioane de euro pentru 1.000 de maidanezi

. Pe străzi mai rămân 29.000. Potrivit unui anunţ apărut pe site-ul guvernamental de licitaţii, Primăria organizează o licitaţie pentru "reparaţii capitale hale adăpost câini, reţele alimentare cu apă şi canalizare şi construcţie adăpost nou pe o suprafaţă de teren liberă". Directorul ASPA, Simona Panaitescu, a declarat că, după finalizarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii, care vor dura, conform proiectului, un an şi jumătate, "capacitatea adăpostului va fi de 1.000 de câini. Adăpostul va fi amenajat la standarde europene. Halele vor fi adaptate conform specificului, vor avea cuşti individuale suprapuse, iar câinii vor sta în adăpost potrivit legislaţiei, adică până la momentul adopţiei", scrie Gândul.

Un nou scandal la CSM? Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să aibă o nouă conducere, alegerile pentru desemnarea judecătorilor în aceste demnităţi desfăşurându-se în urmă cu 10 zile. Secţia pentru judecători din Consiliul Suprem al Magistraturii a votat într-o manieră clară pentru Lidia Bărbulescu (8 voturi), în timp ce candida­tul Iulian Dragomir a primit un singur vot din partea ministrului demis al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Această alegere trebuie acum validată de Traian Băsescu, preşedintele fiind cel care a solicitat explicit că interimatul la ICCJ este "la limita legii" şi nu a acceptat prelungirea interimatului până după alegerile prezidenţiale. Traian Băsescu are aşadar candidatul ales de CSM şi poate pune imediat capăt interimatului la instanţa supremă, exact aşa cum a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii. Jurnalul Naţional scrie că Iulian Dragomir, candidatul care nu a convins CSM în scrutinul de la 22 octombrie, speră ca Traian Băsescu să nu semneze pentru Lidia Bărbulescu. În acest fel, CSM va trebui să facă o nouă propunere, Dragomir având speranţa că va fi nominalizat în noul context.

Bacalaureat nou cu subiecte vechi. Modelele de subiecte scrise, postate pe site-ul Ministerului Educaţiei, scot de la naftalină exerciţii din anii trecuţi. Doar probele de competenţe, care vor fi susţinute din timpul anului şcolar, aduc ceva nou. Cert e faptul că examenul va ţine cont, în primul rând, de competenţele dobândite şi nu de cunoştinţe, aşa cum erau obişnuiţi liceeni. Descurajantă pentru ei este obligaţia de a se prezenta la probele de evaluare a competenţelor, pentru a putea participa şi la probele scrise. La evaluări, nu vor primi note, nici nu vor fi departajaţi prin „ADMIS” şi „RESPINS”. Evenimentul Zilei scrie că certificatele de competenţe vor fi eliberate în funcţie de nivel: începător, mediu, avansat şi experimentat.

FMI, cu ochii pe cheltuielile locale. Instituţia cere stoparea dezmăţului primăriilor. Potrivit Curţii de Conturi, cheltuielile cu personalul în administraţia locală s-au dublat în ultimii trei ani.Risipa banului public este una dintre zonele în care FMI a cerut zilele trecute adoptarea unor măsuri ferme. Investiţii de genul celor făcute de primarul de sector Piedone în Bucureşti, respectiv palmieri din fibră de sticlă şi plante ale căror contururi amintesc de diferite animale, i-au lăsat mască pe directorii FMI. Cotidianul scrie că aceştia au cerut autorităţilor să aprobe de urgenţă o lege care să limiteze derapajele de ordin investiţional şi care ar putea fi legea responsabilităţii fiscale.

Istorie românească înţepenită pe lista UNESCO
. Dacă şapte obiective din România se află deja în Patrimoniul Mondial UNESCO, alte 10 propuneri aşteaptă de ani buni să fie înscrise pe lista care oferă notorietate şi protecţie. Ansamblul Brâncuşi, Munţii Retezat şi Rodnei, centrul Sibiului şi alte zece locuri, aproape toate înscrise în 1991 pe lista de aşteptare, nu au fost încă admise. Cea mai nouă propunere a venit în 2005, când Delegaţia României pe lângă UNESCO a propus Biserica "Învierii" de la Mănăstirea Suceviţa. Evenimentul Zilei scrie că monumentul era cât pe ce să intre în Patrimoniu în 2009, dar a "picat" dintr-un motiv stupid: documentaţie incompletă. Biserica este reprezentativă pentru arhitectura monastică din Moldova secolului XVI.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite