Restructurările de personal generalizate ocolesc o vreme România

În timp ce, în majoritatea ţărilor europene, concedierile se fac în ritm alert, economia românească mai are încă putere să susţină apariţia de noi locuri de muncă Economia

În timp ce, în majoritatea ţărilor europene, concedierile se fac în ritm alert, economia românească mai are încă putere să susţină apariţia de noi locuri de muncă

Economia românească a beneficiat în ultimii ani de investiţii masive în mai toate sectoarele de activitate. Numărul angajaţilor a crescut, şomajul a fost în scădere, iar cifrele de afaceri ale companiilor care au ales România ca principală destinaţie a investiţiilor au fost în creştere.

Primele semne de slăbiciune încep însă să apară. Iar primăvara pare a fi sezonul propice pentru ca personalul, angajat în diferite industrii, să-şi manifeste nemulţumirea. Bat oare restructurările la uşa companiilor care s-au extins fără limite pe piaţa românească? La nivel european, restructurările au afectat anul trecut peste 350 de companii, peste 70.000 de persoane fiind afectate de pierderea locului de muncă.

Piaţa autohtonă nu se confruntă încă cu un fenomen accentuat în ceea ce priveşte ritmul de restructurare. Începuturile au fost însă vizibile încă de anul de trecut când mai multe companii printre care producătorul de ulei Bunge şi cel de bere Inbev au anunţat închiderea unor unităţi, şi, implicit, disponibilizări de personal.

În acest an, restructurările în masă vor afecta nu mai puţin de 5.000 de angajaţi. Principalul operator de telefonie fixă de pe piaţa locală - Romtelecom, a anunţat reducerea numărului de angajaţi cu 2.500 de persoane. La asta se adaugă alte disponibilizări ale Erste Bank, măsură ce va afecta în jur de 2.400 de persoane.

Eficientizare prin investiţii în tehnologie

Cazurile de restructurări care apar în viaţa oricărei companii la un moment dat sunt deocamdată mascate de noile investiţii pe care economia românească încă la absoarbe.

Ruxandra Stoian, director de resurse umane în cadrul companiei de consultanţă Price WaterHouse Coopers(PwC), susţine că piaţa forţei de muncă nu dă încă semne că se va confrunta curând cu o criză de acest gen. "Exceptând cazurile particulare - şi anume companiile de stat aflate în faza postprivatizare - piaţa forţei de muncă din România nu dă semne că se va confrunta în perioada următoare cu un fenomen accentuat de restructurare de personal.

În termeni generici, restructurările de personal în fostele companii de stat, precum Romtelecom, BCR, E.ON Gaz Distribuţie sau CEZ România sunt o consecinţă naturală şi firească, orientată spre eficientizarea costurilor şi a proceselor de business", a declarat, pentru "Adevărul", Ruxandra Stoian.

Procesul de restructurare este unul aprofundat, precedat de analize organizaţionale riguroase. Potrivit Ruxandrei Stoian, deşi în cazul companiilor mai sus-menţionate, analiza a fost desfăşurată cu ceva timp înainte, semnele vor fi evidente doar în a doua parte a anului 2008. Reducerile de personal sunt o dovadă că tot mai multe companii încep să fie preocupate de eficientizarea sistemelor de business.

Iar principala pârghie pe care o au la îndemână sunt creşterea investiţiilor în cercetare şi tehnologie, pentru fluidizarea fluxurilor. "În contextul maximizării profitului, există o preocupare permanentă a companiilor de a găsi soluţii eficiente pentru a menţine costurile la niveluri scăzute.

Investiţiile în tehnologie şi sisteme informatice, precum şi optimizarea proceselor de business sunt cele mai răspândite modalităţi de eficientizare a costurilor. Consecinţa naturală a acestor soluţii poate fi restructurarea de personal", spune Ruxandra Stoian.

Fenomenul disponibilizărilor de personal nu este însă caracteristic unei anumite industrii. Apariţia acestui fenomen este dată mai degrabă de anumite contexte de business, cum ar fi procesul de postprivatizare, restructurarea producţiei sau externalizarea funcţiilor suport.

Atunci când se întâmplă, aceste procese de disponibilizare în masă ar trebui să fie însoţite de programe de reducere a impactului reducerilor de personal. În acest sens, cele mai populare acţiuni de reducere a efectelor restructurării asupra angajaţilor sunt: dezvoltarea unor programe de pregătire profesională şi recalificare, suport financiar şi consultanţă pentru deschiderea unor afaceri proprii, colaborarea cu autorităţile abilitate şi cu agenţiile de recrutare pentru consolidarea unor baze de date cu forţa de muncă existentă.

La nivel european, concedierile se fac în ritm alert

La nivel european, fenomenul s-a acutizat, numărul concedierilor fiind foarte apropiat de cel al locurilor de muncă nou-create. Astfel, potrivit ultimului raport al Monitorului Restructurării Europene (ERM), în al doilea trimestru al anului trecut, 355 de companii de pe piaţa unică europeană au fost restructurate.

Fenomenul a generat 72.000 de concedieri. Marea Britanie a înregistrat un număr-record al persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă, fiind urmată de Polonia, Italia, Olanda şi Germania. În acelaşi interval de timp, au fost create 95.588 de noi locuri de muncă.

Conform MRE, majoritatea locurilor noi de muncă au fost generate de extinderea afacerilor. În sectorul comercial au fost create aproximativ 14.300 de noi locuri de muncă, urmat de 12.400 de noi locuri de muncă în sectorul telecomunicaţiilor. Noile state membre înregistrează 73% din totalul locurilor noi de muncă.
De exemplu, industria automobilului a creat 10.500 de locuri noi de muncă, un procent de 11% din toate locurile de muncă create pe piaţa europeană.

Majoritatea acestora au fost create în noile state membre ale Uniunii Europene. În Slovacia, Yazaki Wiring Technologies s-a extins cu 3.200 de locuri de muncă la fabrica unde produce cabluri pentru Ford, în timp ce Magneti Marelli Sistemi Elettronici va angaja tot în Slovacia 600 de oameni până la mijlocul lui 2009. Industria automobilului a raportat de asemenea o pierdere de 5.888 de locuri de muncă, majoritatea fiind reduse din cauza restrângerii facilităţilor existente în vechile state membre UE.

Principala cauză pentru care o companie alege o asemenea măsură este restructurarea internă. Potrivit ERM, în 55% din cazuri, restructurarea internă este motivul esenţial pentru pierderea locurilor de muncă. Urmează falimentul sau desfiinţarea, dar şi procesul de fuziune sau achiziţie.

Multinaţionalele îşi extind afacerile în România

Deşi la nivel european, restructurările afectează un număr tot mai mare de persoane, România este relativ departe de această tendinţă. Şi asta, pentru că, fiind proaspăt intrată în Uniunea Europeană, şi beneficiind de forţă de muncă încă ieftină, investitorii o consideră un El Dorado, în care businessurile lor pot prospera cu costuri minime.

Ruxandra Stoian consideră că nu există motive de îngrijorare. "Ca fenomen macro, trendul este mai degrabă în cealaltă direcţie, dacă ţinem cont de decizia unor companii multinaţionale de a-şi extinde businessul în România. Astfel, investiţiile, fie greenfield (precum Nokia), fie brownfield (gen Ford), bazate pe existenţa pe piaţa locală a unei forţe de muncă calificate, indică faptul că nu există motive de îngrijorare în privinţa apariţiei unor procese de restructurare la nivel generalizat", spune Stoian.

Expansiunea sectoarelor de activitate ca FMCG şi Retail, lărgirea portofoliului de servicii bancare confirmă aceeaşi tendinţă: creşterea necesarului de personal în majoritatea domeniilor de activitate şi accentuarea deficitului de forţă de muncă.

Potrivit studiului ERM, în trimestrul doi al anului trecut, au fost create 2.200 de noi locuri de muncă în Bulgaria şi 6.000 în România. În perioada analizată în România şi Bulgaria, şomajul a scăzut cu 0,40% în Bulgaria şi cu 0,42% în România. În ţara noastră, domeniul comercial a fost cel care a creat cele mai multe locuri de muncă noi - 2.450, reprezentând 17,2% din locurile de muncă noi din acest sector la nivel european.

Însă restructurările nu au ocolit economia românească. Cel mai mare caz de pierderi de locuri de muncă din România în al doilea trimestru al anului trecut s-a înregistrat în sectorul transporturi. Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice a redus 800 de locuri de muncă. Celelalte două cazuri de reduceri drastice de locuri de muncă au fost anunţate de Rolast, 760 de locuri de muncă şi Terom, 385, ambele companii din sectorul chimic.

Românii plecaţi peste graniţă, "cauza" şomajului scăzut

Panta descendentă pe care se află şomajul din ţara noastră nu mulţumeşte însă pe toţi jucătorii implicaţi în procesul de ocupare a forţei de muncă. În timp ce cifrele statistice arată o descreştere constantă a numărului de persoane inactive, sindicaliştii susţin că valorile pozitive sunt înregistrate pe baza numărului mare de români plecaţi să muncească în afara ţării.

Potrivit vicepreşedintelui Cartel Alfa, Petru Dandea, scăderea şomajului care s-a înregistrat în ultimii ani, în România, este un fenomen negativ. "Fenomenul care generează scăderea şomajului este pozitiv atâta vreme cât oferă un loc de muncă celor care nu au unul. La noi, însă, portiţa găsită de salariaţi a fost de a-şi căuta un loc de muncă în afară", a spus Dandea.

De aceeaşi părere este şi liderul Asociaţiei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Adrian Izvoranu, care a explicat că diminuarea ratei şomajului nu a fost o consecinţă a apariţiei de noi locuri de muncă, în condiţiile în care au fost create 100.000 de noi slujbe în ultimii trei ani, iar numărul de şomeri a scăzut de la peste 550.000 de persoane la aproximativ 300.000, în prezent. În opinia reprezentantului patronilor, la nivelul dezvoltări economice şi a necesităţilor de pe piaţă, România ar avea nevoie de încă 500.000 de noi locuri de muncă, slujbe care nu vor putea fi acoperite cu muncitori autohtoni.

Potrivit INS, cea mai mare rată a şomajului, în România, s-a înregistrat în 2002, când a ajuns la 13,4%, iar în primele luni ale anului în curs, rata şomajului s-a menţinut la valoarea de 4,3%. Din ultimele date publicate de ANOFM, în februarie, cea mai ridicată rată a şomajului a fost atinsă în judeţul Vaslui (9,3%), urmat de Mehedinţi (9,2%), Teleorman (7,8%) şi Ialomiţa (7,7%), în timp ce nivelul minim a fost atins în judeţul Timiş (1,3%).

>> Piaţa forţei de muncă din România nu dă semne că se va confrunta în perioada următoare cu un fenomen accentuat de restructurare de personal
Ruxandra Stoian, director de resurse umane Price WaterHouse Coopers