Restaurantele verzi, la români
0Cluburile şi restaurantele cu specific vegetarian încep să răsară şi la noi, dar costă prea mult Restaurantele şi cluburile pentru vegetarieni din mai toată ţara le poţi număra pe
Cluburile şi restaurantele cu specific vegetarian încep să răsară şi la noi, dar costă prea mult
Restaurantele şi cluburile pentru vegetarieni din mai toată ţara le poţi număra pe degetele de la o mână.
Multe dintre ele sunt businessuri "de familie", care au ca miză nu atât profitul, cât prilejul ca răsfirata comunitate "verde" să se întâlnească într-un loc doar al ei. În oraşele mai mici, vegetarienii se cuibăresc în restaurantele cu specific internaţional, care au îngrămădit în meniu şi secţiunea "vegetarian".
Ce au Albert Einstein, Belinda Carlise, Charles Darwin, H.G. Wells şi Jerry Seinfield în comun nu e greu de spus. Toţi au fost sau sunt vegetarieni. Dar care au fost localurile vegetariene pe unde s-au hrănit e mai dificil de zis.
Azi, vegetarienii mioritici au în sfârşit ocazia să se delecteze cu specialităţile culinare preferate pentru că restaurantele de profil au început să scoată capul la iveală şi la noi.
Un astfel de restaurant care a adunat ceva vechime există în Oradea. Florian Chirilă, proprietarul restaurantului, era până acum vreo 7 ani un prosper om de afaceri orădean, pe care la un moment dat problemele de sănătate l-au ţintuit la pat.
A mers la clinica de la Breaza, unde s-a însănătoşit cu ajutorul alimentelor vegetariene şi de atunci a adoptat acest regim alimentar. "Am constatat că sunt mult mai în formă cu noul stil de viaţă şi am renunţat la tot ce mâncam înainte.
Am abandonat chiar şi afacerea veche, pe care i-am lăsat-o asociatului meu, şi din nevoia de a avea un loc unde să mă întâlnesc cu oameni care au aceleaşi principii de viaţă ca mine, am pus pe picioare restaurantul acesta şi satisfacţiille sunt foarte mari. Dar nu neapărat de natură financiară", spune Florian Chirilă.
El şi-a promovat restaurantul în ziarele locale, apoi a realizat el o emisiune pentru vegetarieni la o televiziune din Oradea, care, de asemenea, i-a servit ca o cale de promovare. În plus, din vorbă în vorbă, a mai strâns ceva clienţi şi acum locul a devenit foarte popular.
"În restaurant ţin şi cursuri de nutriţie - care au o componentă medicală - şi încerc să le explic clienţilor ce modificări fiziologice se produc adoptând regimul ăsta. Mai vorbim despre etapele alimentaţiei - cum s-au succedat ele în timp, şi o componentă practică, în care bucătăresele mele arată în direct cum se prepară unele dintre produse", adaugă Chirilă.
Un meniu complet pentru prânz ajunge în jur de 10 RON, destul de accesibil pentru mai toţi cei care îi trec pragul. Pentru a le veni şi mai mult în ajutor, Florian Chirilă a publicat şi o carte de bucate, cu reţete strict vegetariene. Străinii care au auzit de restaurantul "verde" din Oradea se abat pe acolo de câte ori au ocazia.
"Ştiu că mai există ceva similar în Bucureşti şi în Timişoara şi în scurt timp se va deschide unul la Iaşi. Chiar au venit la mine cei din Iaşi să le dau ceva informaţii pentru început de drum.
Argumentele lor au fost că la Iaşi ar fi bine-venit un astfel de restaurant, pentru că lumea acolo este mai evlavioasă şi ţine post multe zile din an. Se refereau la miile de studenţi veniţi la Iaşi, care ţin posturile, şi nefiind lângă casă, o duc destul de greu cu alimentaţia în acele perioade", mai spune Florian Chirilă.
Primul club "verde" din Capitală
Acum şase luni, s-a deschis şi în Capitală un club pentru vegetarieni, pitit undeva pe strada Paleologu. Anca Nica Stoleru, proprietara localului, este vegetariană de 14 ani şi are un prieten, care este vegetarian şi el de vreo 4 ani. Ea a studiat medicina şi a profesat timp de 3 ani pe vase de croazieră şi, cu banii strânşi din experienţa aceasta, a deschis clubul.
"Există foarte mulţi vegetarieni în Bucureşti şi nu era niciun loc primitor pentru ei. Eu am avut visul ăsta legat de club încă din facultate, şi, iată, că l-am dus la capăt. Am pornit cu 14.000 de euro şi după jumătate de an ne merge destul de bine", spune Anca Stoleru.
"Până acum, vegetarienii mergeau la restaurantele tradiţionale şi comandau doar garnituri, pentru că oferta pentru ei era foarte limitată. Noi avem doi bucătari, vegetarieni şi ei, care sunt foarte creativi. Vrem să spulberăm mitul conform căruia hrana vegetariană are un aport insuficient de proteine. Aici chiar se poate mânca de-a dreptul copios şi foarte săţios.
La noi nu se foloseşte zahărul alb, numai mierea, deşi uneori apelăm şi la zahărul brun. Salatele se prepară doar cu ulei presat la rece, toate mâncărurile calde se prepară pe loc şi în local nu se fumează", adaugă proprietara clubului.
Pe lângă restaurant, clubul mai cuprinde şi o librărie de "carte spirituală" şi un magazin de cristale. Băutura casei este berea de ghimbir, fabricată în Australia, după care se dau în vânt cei mai mulţi clienţi.
Babelul culinar al vegetarienilor
Mulţi vegetarieni calcă şi pragul restaurantelor cu specific internaţional, unde caută ce li s-ar potrivi mai bine ca hrană "verde".
Este şi cazul unui restaurant cu specific spaniol din Capitală, de pe strada Eminescu. Cam 20% din clienţii de aici sunt vegetarieni. "Cele mai preferate feluri sunt salatele de sparanghel, ciupercile umplute cu brânză albastră şi <> sau <> ", spune Toni Cojocariu, bucătarul‑şef al localului, care găteşte bine pentru vegetarieni, deşi nu a adoptat personal un astfel de regim. Un alt restaurant curtat de vegetarieni este cu specific arăbesc.
"Aici se mănâncă alimente cu năut simplu sau <> , cum se spune în Siria, năut de Beirut, care conţine şi o pastă de ardei iute, precum şi ceea ce la arabi se chema <> , adică un soi de fasole bătută", spune Vasile Cucu, asociatul proprietarului arab. Nici preparatele indiene nu le sunt străine vegetarienilor din Capitală.
La un restaurant cu acest specific, găseşti hrană "verde" foarte diversă.
"Din preparatele indiene vegetarienii preferă linte neagră sau galbenă, brânză de soia cu spanac, bame cu ceapă sau doom aloo, ceea ce la noi s-ar numi cartofi umpluţi", ne spune bucătarul-şef, un indian căsătorit de peste 15 ani cu o româncă.
Tipuri de vegetarieni
-Lacto-ovo-vegetarienii mănâncă ouă şi produse lactate. Aceasta este cea mai întâlnită formă de vegetarianism în Europa şi America.
-Lacto-vegetarienii sunt cel mai des întâlniţi în India. Ei mănâncă produse lactate, dar refuză ouăle.
-Ovo-vegetarienii acceptă ouăle, dar refuză produsele lactate. Aceasta este cea mai rară formă de vegetarianism.
-Veganii (vegetarienii puri sau stricţi) încearcă să excludă, pe cât este posibil, toate formele de cruzime faţă de animale pentru mâncare, haine sau pentru orice alt scop.
-Naturiştii mănâncă în general crudităţi, iar mâncarea preparată se face la o temperatură mai mică de 37 de grade Celsius, pentru că altfel s-ar distruge o parte din nutrienţi, diminuând conţinutul de vitamine şi minerale.
-Fructarienii sunt persoane care mănâncă numai fructe, la care adaugă avocado, vinete, zucchini şi roşii.