Restaurantele se aleg după design

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Localurile din Capitală încearcă să se evidenţieze prin arhitectură şi aranjamente originale pentru a se impune pe o piaţă tot mai aglomerată Asaltaţi de apariţia aproape

Localurile din Capitală încearcă să se evidenţieze prin arhitectură şi aranjamente originale pentru a se impune pe o piaţă tot mai aglomerată

Asaltaţi de apariţia aproape constantă a localurilor de tot felul în Capitală, bucureştenii au ajuns să aleagă restaurantele şi cafenelele mai puţin după meniu şi mai degrabă după designul interior, spun specialiştii. "Fie că mergi să iei prânzul, cina sau micul dejun, locul trebuie ales după caracter", spune Silvia Oostveen, arhitect din Bucureşti.

Specialiştii precizează că, dincolo de specificul bucătăriei, cartea de vizită a unui restaurant se reflectă în ambientul spaţiului interior şi exterior. "Iluminarea joacă un rol foarte important în realizarea <> locantei", explică Silvia Oostveen.

Clasicul intimidează clientul obişnuit

"Stilul retro, care aduce cu el căldura celor întâmplate", este cea mai bună şi mai trainică abordare de decoraţiune pentru un spaţiu public. Astfel de restaurante sunt Jariştea, Carul cu Bere, Doina şi Capşa. La Jariştea, imediat ce păşeşti în spaţiul gândit ca o sufragerie, după cum precizează patroana localului, Laura Nicolau, dai nas în nas cu istoria. Fiecare obiect, de la un dulap din vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi până la samovare, ceainice şi tacâmuri, totul este de colecţie, ca într-o galerie de antichităţi. Deşi restaurantul, situat în cartierul Rahova, nu are legătură cu vechea Jariştea, din Vatra Luminoasă, acesta reflectă istoria locului. "Hagi Tudose a trăit pe strada aceasta, la fel şi negustorul care a deschis <> . Era nevoie de poveste după Revoluţie, iar cârciuma este şi acum locul de întâlnire a protipendadei, aici se fac şi se desfac guverne, nu este importantă doar mâncarea, ci şi atmosfera", spune Nicolau.

Intimidant prin designul aproape princiar, Casa Capşa, de pe Calea Victoriei, este însă o locaţie exclusivistă, unde nici în perioada interbelică, după cum spune Dan Dulciu, director de marketing al restaurantului, nu călcai dacă nu erai sânge albastru sau nu aveai cel puţin o moşie vastă.

Vechile imobile oferă spaţialitate

Structura iniţială a clădirilor care au devenit restaurante a fost păstrată de majoritatea investitorilor, susţine Silvia Oostveen. "De exemplu, Balthazar, din Grădina Icoanei, a fost amplasat într-o frumoasă casă în stilul franţuzesc al anilor 1902. Consolidarea a permis mărirea saloanelor, interiorul a fost gândit în acelaşi stil parizian, iar decoraţia interioară semnată Venera Arapu aduce locului preţiozitate", spune Silvia Oostveen. Ea adaugă că La Fabaria, din zona Foişorul de Foc, spaţiul interior, cu saloane mari, a fost iluminat subtil, punând în valoare finisajul stucco veneziano al pereţilor, iar mobilierul din lemn masiv, cu scaune capitonate cu piele ivoar şi brun, conferă ambientului calitate şi stil italian.

Hi-tech şi minimalism, tendinţele clientului modern

Cafenelele care ţintesc către o clientelă peste medie folosesc materiale de foarte bună calitate, mobilier semnat de designeri de renume, îmbinând discret elementele de decor. "Puţin e mult, aceasta este deviza minimalismului, care se poartă acum", explică specialistul în design interior, Ana Mârţu. Ea dă nota 10 pentru localurile Market 8, de pe Lipscani, Loggia, lângă BNR, Fratelli sau Gaia, de pe Calea Floreasca.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite