Restanţele la credite îşi continuă marşul creşterilor

Valoarea datoriilor neachitate către bănci a urcat cu aproape 20% în primele două luni ale acestui an Ponderea restanţelor la credite în volumul total de împrumuturi acordate de băncile

Valoarea datoriilor neachitate către bănci a urcat cu aproape 20% în primele două luni ale acestui an

Ponderea restanţelor la credite în volumul total de împrumuturi acordate de băncile de pe piaţa românească nu se află la un nivel îngrijorător în acest moment. Însă ritmul de creştere a ratelor restante peste cel al creditelor totale ar putea reprezenta un semnal de alarmă în acest sens.

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) s-au arătat în repetate rânduri îngrijoraţi de ritmul de creştere pe care îl înregistrează creditarea în ţara noastră. Astfel, banca centrală a luat mai multe măsuri pentru a tempera ritmul în care sunt contractate împrumuturile: a majorat dobânda de politică monetară, a menţinut nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii şi chiar a impus provizioane mai mari pentru creditele în valută. Cu toate acestea, măsurile adoptate de BNR nu par să fi avut prea mult succes până în momentul de faţă.

Românii au continuat să se împrumute şi mai mult, de la lună la lună. Cum era de aşteptat, creditarea în urcare a atras după sine şi un nivel mai ridicat al restanţelor. Ba mai mult, restanţele au înregistrat ritmuri de creştere peste cele ale împrumuturilor.

Astfel, împrumuturile luate de populaţie şi firme în luna februarie au crescut faţă de ianuarie cu 2,7%, până la o valoare de 158,35 miliarde de lei, potrivit datelor băncii centrale. În acelaşi interval, restanţele la împrumuturi au avansat cu 3,01%, atingând un nivel de 1,3 miliarde lei. În luna ianuarie însă, diferenţa dintre ritmul de creştere a creditării şi cel al restanţelor a fost şi mai mare. În timp ce creditul neguvernamental a urcat faţă de finele lui 2007 cu 4,1%, sumele restante au avansat cu 16,08%.

Ponderea ratelor restante în totalul creditelor este redusă

Analiştii susţin că ritmul de creştere a creditării şi, implicit, al sumelor restante aferente, este destul de îngrijorător, însă calitatea portofoliului de împrumuturi este bună. Mai exact, ponderea datoriilor neachitate în total împrumuturi contractate este una foarte redusă comparativ cu nivelul înregistrat în alte ţări din regiune. "Restanţele au crescut foarte mult, având drept cauză ritmul alert al creditării.

Fără îndoială, viteza cu care cresc acestea îngrijorează, însă calitatea portofoliului este una ridicată. Sumele restante au un nivel scăzut în total faţă de alte state din regiune", explică Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Totuşi, nu trebuie ignorat că o viteză mai mare de creştere a restanţelor decât cea a creditării ar putea duce treptat la o majorare a ponderii pe care sumele neachitate le ocupă în totalul împrumuturilor. De pildă, în intervalul decembrie 2007-februarie 2008, procentul deţinut de restanţe în total credite a urcat uşor de la 0,73% la 0,82%.

Leul bate de departe euro la restanţe

Începând cu jumătatea anului trecut, când leul a intrat pe o pantă descendentă în raport cu euro, ratele la împrumuturile contractate în moneda europeană s-au majorat treptat. Încă de pe atunci, guvernatorul băncii centrale atrăgea atenţia asupra riscurilor pe care le-ar putea induce contractarea de credite în euro, având în vedere că majoritatea populaţiei îşi obţine veniturile în lei.

Totuşi, lucrurile nu par atât de îngrijorătoare. Statisticile arată că restanţele aferente creditelor în valută ocupă o pondere foarte redusă în total, şi chiar mai mult, acestea s-au redus în ultima perioadă. Dacă în prima lună a acestui an, valoarea ratelor întârziate la creditele în valută se ridică la 387,2 milioane de lei şi ocupă o pondere de 0,45% în volumul total de împrumuturi în monedă străină, în februarie aceasta a scăzut.

Fluctuaţiile cursului nu afectează comportamentul datornicului

Astfel, cea de-a doua lună a anului a consemnat o scădere cu 3,75% a restanţelor la creditele în valută, până la un nivel de 372,73 milioane de lei. Ponderea acestora în totalul sumelor împrumutate în valută s-a redus şi ea în februarie, ajungând la 0,42%.

Toate acestea, deşi cursul de schimb s-a depreciat în intervalul ianuarie-februarie cu 0,7%, iar creditarea în valută a sporit cu 2,4%. "Chiar dacă leul s-a depreciat, valoarea restanţelor la creditele în valută nu trebuia neapărat să crească.

Creditele în euro sunt majoritatea ipotecare sau de consum, cu garanţii ipotecare. Acestea sunt contractate, de regulă, de români cu un standing financiar ridicat. În plus, până în prezent, piaţa a dovedit că românii îşi rambursează creditele garantate", ne-a declarat Lucian Anghel, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR).

În ceea ce priveşte sumele restante aferente împrumuturilor în lei, acestea au crescut lună de lună, atât ca valoare absolută, cât şi ca pondere în total. Datele băncii centrale arată că la finele lunii februarie sumele restante în lei se ridicau la 933,5 milioane de lei, deţinând cu o pondere de 1,31% în volumul total de împrumuturi în moneda naţională.

"Istoric vorbind, întotdeauna am avut o rată mult mai mare de creştere a restanţelor la lei", a mai spus Anghel. Ratele întârziate la împrumuturile în lei au urcat cu 6% faţă de luna precedentă, deşi volumul total al creditelor contractate în moneda naţională a urcat cu 3% în acest interval.

>> Creditele în euro sunt majoritatea ipotecare sau de consum, cu garanţii ipotecare. Piaţa a dovedit că românii îşi rambursează împrumuturile garantate
Lucian Anghel, economist-şef al BCR