Reşiţa: Grâu măcinat la mori de apă

Valea Morilor este foarte frumoasă, dar este prea puţin promovată. Zona cuprinde şi Cheile Nerei, Rezervaţia Beusniţa, Ochiul Beiului şi Cascadele Minişului.

Localitatea Rudăria sau Eftimie Murgu, după denumirea nouă este situată la 75 de kilometri de Resiţa si 60 de kilometri de Băile - Herculane, în depresiunea Almăjului. Morile, „vechi de când lumea” (asa cum le place la localnici să spună), sunt însoţite pe toată valea de flori de liliac.

În trecut, în fiecare primăvară se sărbătorea aici Ziua Liliacului. Potrivit profesorului de istorie de la şcoala din comună, Mihai Vlădia, originea exactă a morilor nu se ştie. „Cea  mai veche monografie a satului datează din 1930. A fost realizată de directorul şcolii de la vremea respectivă pe baza mărturiilor adunate de la bătrâni, care nici atunci nu puteau spune când au fost construite morile, pur şi simplu s-au trezit cu ele”, a spus profesorul. Bătrânii spun că aici au fost peste 40 de mori, dar pe câteva le-a dărâmat apa şi lipsa banilor i-a împiedicat să le reconstruiască. În prezent Valea Morilor numără 22 de mori funcţionale. Acestea  sunt aşezate pe o distanţă de trei kilometri, în sat şi în afara lui şi sunt deţinute de 15-25 de „rândaşi” care s-au „ortăcit”(asociat). În 24 de ore se pot măcina 130-140 de kilograme de făină.

O istorie aparte au şi numele pe care le poartă fiecare moară în parte. La intratrea în sat este „Moara din ţarină”, urmează cele din sat botezate în grai local după numele familiilor care macină aici sau după şeful morii: Brusoanea, Vlăgioanea sau Popeasca.  Chiar dacă zona este atât de frumoasă, nu se bucură de un viitor strălucit. Localnicilor le este frică să se implice în  proiecte concrete de agroturism şi aşteaptă să facă alţii ceva în această direcţie. Primăria a asfaltat străzile din localitate, dar au rămas nerezolvate pentru a atrage turiştii: drumul de acces în localitate este prost, ca şi cel de pe traseul morilor, canalizarea din comună lipseşte, iar cazarea doar la înţelegerii cu vreun localnic.

Zonă frumoasă, dar fără perspective

„Aici vin anual aproximativ 1.000 de turişti. Ar veni mai mulţi, dar renunţă din cauza lipsei locurilor de cazare. Ca şi primărie nu putem face nimic în acest sens pentru că nu se dau bani pentru astfel de proiecte. Se poate face numai pe persoană fizică. Noi o să încercăm să introducrem şi canalizarea pentru a atrage investitori”, a spus primarul Ilie Imbrescu.