Rembrandt a triplat vizitatorii Muzeului Naţional de Artă

A plecat Rembrandt, vin românii, francezii şi chinezii. Muzeul Naţional de Artă a închis, ieri, un alt capitol de succes: expoziţia "Întâlnire cu Rembrandt", dar deschide alte porţi

A plecat Rembrandt, vin românii, francezii şi chinezii. Muzeul Naţional de Artă a închis, ieri, un alt capitol de succes: expoziţia "Întâlnire cu Rembrandt", dar deschide alte porţi fascinante spre arta asiatică, Luchian, Grigorescu şi Aman, în august, fotografia lui Constantin Brâncuşi, scriitura belgiană şi sculptura franceză, în septembrie. Raluca Bem Neamu, şef Secţie Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale, vorbeşte despre următorii paşi ai culturii de muzeu.
- Cum apreciaţi rezultatele expoziţiei Rembrandt, care s-a închis ieri?
- Deschisă pe parcursul verii, s-a bucurat de succes la public, peste 13.000 de vizitatori profitând de întâlnirea cu unul dintre cei mai cunoscuţi pictori ai tuturor timpurilor. Impactul expoziţiei este considerabil, deşi aceasta a fost preponderent de grafică, gen mai puţin popular care atrage, chiar şi pe plan mondial, un număr mai mic de vizitatori decât pictura. Numele artistului a constituit o atracţie prin el însuşi. Totul a culminat cu "Noaptea muzeelor" din 20 mai, când peste 5.200 de vizitatori şi-au aşteptat rândul în curte, pentru a intra în săli. Fenomenul "cozii pentru artă" este, cu siguranţă, o dovadă că există o nevoie reală de cultură în rândul publicului. Acest tip de expoziţie, care propune un nume foarte cunoscut al istoriei artei, constituie o reţetă de succes verificată de toate marile muzee ale lumii. şi în Muzeul Naţional de Artă al României o asemenea iniţiativă atrage de trei ori mai mulţi vizitatori decât o alta, care propune artişti mai puţin cunoscuţi publicului larg. Nu se poate vorbi însă de o lipsă de public la muzeu, când aceste expoziţii temporare nu există. Galeriile permanente sunt vizitate de publicul fidel sau de cel ocazional, constituit din grupuri de turişti. Pentru fiecare dintre evenimentele organizate există un grup-ţintă care vine şi revine pentru a admira capodopere de artă europeană, artă veche şi modernă românească, semnate de artişti celebri precum: El Greco, Tintoretto, Bruegel, Grigorescu, Brâncuşi, Luchian ş.a.
- Cum poate fi vindecată frustrarea iubitorilor de artă din provincie, care nu au posibilitatea de a vedea expoziţii de o asemenea amploare?
- Publicul din ţară nu a lipsit de la această expoziţie, cum nu a lipsit nici de la alte evenimente organizate de noi. Există un fenomen de câţiva ani, prin care grupuri de adulţi sau elevi călătoresc spre Capitală pentru a vizita importante instituţii culturale sau expoziţii de anvergură. Elocvent este exemplul expoziţiei "Umbre şi lumini", deschisă la Muzeul Naţional de Artă în vara anului trecut. Pe parcursul verii, soseau autocare din provincie, dar am primit şi o serie de semnale că oameni din toată ţara făceau pe cont propriu un drum special pentru a vedea lucrările. Este puţin probabil să organizăm expoziţii itinerante pentru publicul din provincie, deoarece cheltuielile ar fi foarte mari şi, pe de altă parte, există multe muzee judeţene sau locale care le-ar putea organiza pe plan local, cu cheltuieli mai mici.
- Ce expoziţii se mai deschid la MNAR?
- Anunţăm un regal în luna septembrie. Cu ocazia Anului Francofoniei se vor deschide patru expoziţii importante care propun nume sonore ale artei româneşti şi europene: "Antoine Boudelle (1861-1929). Paris-Bucureşti, o prietenie francofilă", "Mot à main. Imagine şi scriitură în arta din Belgia", "Expoziţie de fotografie Constantin Brâncuşi" şi "Culorile grădinii".

"Fenomenul
cozii pentru artă
este, cu siguranţă, o dovadă că există o nevoie reală de cultură în rândul publicului. Acest tip de expoziţie, care propune un nume foarte cunoscut al istoriei artei, constituie o reţetă de succes verificată de toate marile muzee ale lumii. "
Raluca Bem Neamu,
şef Secţie Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale,