Reluarea extinderii UE este greu de imaginat

* Asteptam ca Ucraina sa-si respecte cuvantul dat * Ratificarea Tratatului de aderare la UE se va incheia la jumatatea lui 2006 * Trasarea granitelor Kosovo este prematura * Comunitatea Natiunilor de Optiune Democratica este inca imatura

Ministrul de externe Mihai-Razvan Ungureanu a acordat, in exclusivitate, ziarului Adevarul un interviu referitor la politica externa a Romaniei in anul 2005. Un an marcat de revirimentul diplomatiei locale, dar si de o serie de nereusite, de ordin politic si administrativ.
- Care sunt reusitele de politica externa ale Romaniei pe anul 2005?
- A fost unul dintre cei mai fertili ai politicii externe romanesti. Pentru prima data, Romania incepe sa se conformeze unor reflexe de planificare si sa-si identifice tintele strategice pe termen mediu. Recuperarea de piete este un mare succes, nu numai unul principial, ci si unul de teren. Fie ca vorbim despre Rusia, Iordania, Japonia, Libia sau Coreea de Sud. Efortul nostru s-a indreptat, in principal, spre ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Ratificarea se va incheia la jumatatea anului viitor si speram sa avem masa critica de state rezolvata pana in martie-aprilie 2006. Avem mai degraba vesti bune in acest sens. Presedintia Romaniei la Consiliul de Securitate al ONU a fost marcata de rezolutia legata de Siria, intens politizata si consumatoare de intens efort diplomatic. In ceea ce priveste presedintia OCEMN, ne gandim sa organizam un forum al Marii Negre, la nivel de state, in primavara anului viitor, precum si sa initiem o euroregiune, avand in vedere participarea la nivel de comunitate locala. Nu credem ca in forumul Marii Negre nu si-ar gasi loc Federatia Rusa. Moscova trebuie atrasa in toate formulele de colaborare pe care le putem imagina. Acesta este motivul din care noi ne despartim principial de grupul democratiilor foarte tinere, asa- numita Comunitate a Natiunilor de Optiune Democratica, pe care il consideram inca nematurizat suficient pentru a da un semnal de atitudine constructiva fata de zona pontica. Obiectivele noastre la Consiliul Europei sunt clare. Ele sunt minoritatile, respectarea drepturilor omului si incheierea unui memorandum de coordonare intre UE si Consiliul Europei, mai ales acolo unde competentele se suprapun. Niciodata raportul dintre Bucuresti si Moscova nu a fost atat de bun, avem un dialog direct, nu avem teme pe care sa nu le discutam, consemnam diferendele, acolo unde ele exista, dar nu facem din acestea blocaje. Avem un dialog bun cu Ucraina, insa relatia bilaterala isi conserva potentialul de disconfort pe care il ofera subiecte ca Bastroe, situatia minoritatilor romanesti sau rezolvarea disputei privind Platoul Continental. Asteptam o deschidere mai mare din partea Kievului, in care cuvantul dat sa fie si respectat. Am incredere ca Ucraina isi va folosi vecinul din sud, Romania, in modul cel mai inteligent cu putinta, pentru a-i castiga simpatia si admiratia. In relatia cu Ungaria, pasul istoric realizat prin organizarea unei sedinte comune de guvern nu are nevoie de comentarii. Avem acum probleme comune si proiecte comune, am depasit cenzura nationalista. Suntem doua natiuni mature care judeca pragmatic. In ceea ce priveste Republica Moldova, avem interesul sa fie o tara stabila, avem nevoie de o Moldova care sa fie din ce in ce mai receptiva pentru tot ceea ce inseamna sugestie europeana. Kosovo este o tema de mare impact. Avem nevoie de o vecinatate calma si nu de una care sa repuna asupra Balcanilor stigmatul violentei si al incapacitatii administrative. Identificarea unui statut pentru Kosovo trebuie sa tina cont de standarde in ceea ce privesc minoritatile si drepturile omului. Discutia pe statut poate fi una simpla, care sa se rezume doar la trasarea frontierelor. Noi credem ca este prematur. Avem nevoie sa cunoastem care sunt pasii referitori la descentralizare, raporturile dintre majoritate si minoritate, asigurandu-ne ca provincia, indiferent de statutul sau, va fi functionala.
- Care sunt esecurile de politica externa?
- Cred ca trebuie mult mai mult accent pe zona araba. Nu cred ca am folosit la maximum posibilitatile diplomatiei economice. Aceasta are nevoie de un caracter mult mai ofensiv, care sa constituie ariergarda ofensivei politice si avangarda ofensivei economice. Nu sunt intotdeauna multumit de activitatea consulara, care s-a imbunatatit dupa crizele din Spania si Franta. Urmeaza o rearanjare a organigramei de conducere, prin reducerea functiilor inutile. Din ianuarie 2006 incepem sa redimensionam misiunile din strainatate. Nu vom mai irosi bani pe reprezentari consistente in locuri care nu aduc un beneficiu politic sau economic evident.
- Cum comentati declan-sarea anchetei APCE, referitoare la ,inchisorile CIA"?
- Consider ca raspunsurile date pana acum sunt indes-tu-latoare. Am asteptat probe clare, si nu argumente circumstantiale, din partea organismelor care au preferat sa aduca asemenea acuze care corodeaza imaginea Romaniei. Adevarul este de partea noastra si asteptam sa fim crezuti ca oameni maturi si politicieni responsabili.
- Va continua procesul de extindere dupa admiterea Romaniei si Bulgariei?
- Este de inteles ca, pentru o bucata de vreme, reluarea procesului de extindere este greu de imaginat. Va urma o perioada de reasezare a structurilor comunitare, de rezolvare a urgentelor, asa cum este Tratatul comunitar, si de definitivare a strategiei pe termen mediu si lung.