Religia, lăsată la mâna copiilor de 10 ani

Dacă proiectul va rămâne în forma actuală, din toamnă copiii ar putea începe grădiniţa la vârsta de un an, iar susţinerea bacalaureatului se va face o singură dată într-un an şcolar

Dacă proiectul va rămâne în forma actuală, din toamnă copiii ar putea începe grădiniţa la vârsta de un an, iar susţinerea bacalaureatului se va face o singură dată într-un an şcolar

Proiectul învăţământului preuniversitar, propus luni spre dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, aduce câteva modificări importante atât în privinţa programei şcolare, cât şi a modului de desfăşurare a educaţiei.

Astfel, deşi religia rămâne disciplină obligatorie, ea poate fi înlocuită la cerere cu o altă disciplină, numită educaţie moral-religioasă. Legea prevede că părinţii elevilor de până în 10 ani, precum şi elevii de peste 10 ani, pot solicita în scris să schimbe religia cu educaţia moral-religioasă. Proiectul arată că elevii în vârstă de peste 10 ani îşi pot alege singuri confesiunea şi religia de studiu. "În varianta actuală, părintele era obligat să aleagă sau nu orele de religie, indiferent de vârsta copilului. E o întrebare dacă elevul de 10 ani are maturitatea să aleagă singur să facă religie sau nu. Dar cu siguranţă că îşi va întreba părinţii", explică Liliana Preoteasa, director în MEdC. Aceasta spune că membrii comisiei s-au bazat pe Legea protecţiei copilului atunci când au lăsat alegerea confesiunii în mâinile copilului, şi nu ale părintelui.

Educaţia moral-religioasă echilibrează orarul

Programa pentru religie se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte. "Educaţia morală va fi predată de profesorii de ştiinţe sociale. Această materie stabilizează în primul rând orarul. Până acum erau elevi care nu mergeau la orele de religie şi, dacă ora era pusă la mijlocul programului, atunci cei care nu mergeau la religie stăteau degeaba", spune Liliana Preoteasa, director pentru învăţământ preuniversitar din MEdC.

Legea învăţământului preuniversitar introduce şi noţiunea de educaţie timpurie, pentru copiii de 1-3 ani, care se poate organiza în creşe. "Acest tip de educaţie există şi acum, însă vrem să îl stimulăm. Vrem să introducem la creşă şi o componentă de educaţie. Cercetările au arătat că studiile ar trebui începute cât mai devreme", explică Liliana Preoteasa.

Cultele religioase recunoscute oficial de stat pot organiza învăţământ teologic pentru pregătirea personalului de cult. De asemenea, cultele pot înfiinţa şi administra propriile şcoli. Învăţământul obligatoriu rămâne în continuare de 10 ani. Elevii pot urma cursurile la zi, seral, cu frecvenţă redusă, dar şi la distanţă. Proiectul prevede că modul de admitere la liceu va fi hotărât de către minister.

Trecerea la liceu, stabilită de Ministerul Educaţiei

"Legea prevede că absolvenţii de gimnaziu vor trece la liceu prin selecţie, pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei. Asta nu înseamnă că trebuie să interpretăm că se va introduce treapta întâi", spune Liliana Preoteasa. Aceasta adaugă că nu se va da examen. Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar Dumitru Matei întăreşte faptul că nu se ştie în ce fel vor intra elevii la liceu. "Vom hotărî după ce evaluăm şi modul de desfăşurare a tezelor cu subiect unic. Nu putem spune de acum ce va fi", spune Dumitru Matei.

Bacul se va da o singură dată pe an

Ce se ştie sigur, şi este prevăzut în proiectul de lege este faptul că liceenii vor da o singură dată examen de bacalaureat, într-o singură sesiune într-un an şcolar.

Conform noilor prevederi, inspectoratele şcolare vor fi transformate în direcţii judeţene, iar inspectorii şcolari vor deveni funcţionari publici. În aceste condiţii, inspectorii vor fi plătiţi de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Legea prevede că inspectorii îşi pot păstra totuşi catedrele rezervate.

Învăţământ gratuit pentru copiii din UE

Potrivit proiectului, orice persoană fizică sau juridică poate înfiinţa unităţi de învăţământ pe care să le finanţeze.

Vor putea fi înfiinţate şi instituţii de învăţământ pe bază de contracte de parteneriat între şcoli de stat şi particulare acreditate, precum şi între unităţi din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. Copiii cetăţenilor Uniunii Europene care trăiesc în România vor putea să urmeze cursurile gratuit. Ei vor avea dreptul la un an pregătitor pentru învăţarea limbii, dar, la cererea părinţilor, ei pot intra la şcoală şi fără cursurile pregătitoare.