Relatiile dintre Berlin si Washington vor ramane reci si dupa vizita lui George W. Bush in Germania

Presedintele SUA va fi primit de cancelarul Schroeder la Mainz pe 23 februarie, pentru a evita manifestatiile antiamericane care s-ar fi declansat la Berlin

Relatiile germano-americane, atat de greu incercate in urma dezacordului privind razboiul din Irak, ar putea fi impulsionate intr-o directie pozitiva in urma anuntatei vizite a presedintelui SUA, George W. Bush, in Germania, pe data de 23 februarie. "La nivel bilateral nu exista probleme cu adevarat complicate", declara cancelarul german Gerhard Schroeder, saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte de presa. "Este stiut ca parerile noastre referitor la Irak au fost divergente, insa acest aspect tine deja oarecum de istorie", a adaugat cancelarul. Vizita se va inscrie in cadrul primului turneu european al lui Bush dupa inaugurarea celui de-al doilea mandat: dupa o serie de discutii la Bruxelles cu reprezentanti ai NATO si UE, presedintele american se va intalni cu cancelarul german Gerhard Schroeder, urmand a pleca mai apoi catre Bratislava, unde il va intalni pe omologul sau rus, Vladimir Putin. Conform surselor de la Berlin, tema principala a convorbirii dintre presedintele Bush si cancelarul Schroeder o va constitui, pe langa problemele bilaterale, lupta impotriva terorismului international. De asemenea, vor fi abordate situatia din Irak, Orientul Mijlociu si Afganistan, precum si ajutorul international pentru regiunile afectate de catastrofele naturale din sud-estul Asiei. De mentionat ca Gerhard Schroeder il va primi pe George Bush nu in capitala Germaniei, la Berlin, ci in orasul Mainz. Aceasta decizie a fost justificata prin "legaturile traditionale si de durata" ale acestei regiuni cu trupele americane stationate de decenii in zona. Este insa de presupus ca unul dintre motive a fost si faptul ca s-a dorit evitarea unor manifestatii de masa anti-Bush la Berlin. Reamintim ca Germania s-a numarat, alaturi de Franta si Rusia, printre statele care s-au opus in modul cel mai categoric interventiei aliate in Irak. In urma acestor divergente, relatiile germano-americane au atins "punctul de inghet", iar normalizarea lor ulterioara a cerut eforturi serioase. Totusi, relatiile bilaterale sunt departe de a mai fi ceea ce au fost pe vremea cand Statele Unite si prezenta trupelor americane erau garantul securitatii Republicii Federale Germania in fata imperiului sovietic. Chiar daca, la ora actuala, la nivel ierarhic inferior, cooperarea bilaterala a reintrat pe un fagas normal, relatiile la varf, intre Bush si Schroeder, raman distante si nu este de asteptat ca se vor mai modifica in actuala constelatie. Germania se numara in continuare, alaturi de Franta, printre promotoarele unei politici europene independente de Statele Unite, nu putini critici afirmand chiar ca Berlinul "tine trena" Frantei in politica antiamericana a acesteia. Adevarul este ca Gerhard Schroeder prefera sa se intalneasca cu Jacques Chirac sau cu Vladimir Putin, de care il leaga si o relatie personala de prietenie, decat cu George Bush. S-a ajuns chiar pana acolo incat durata fiecarei convorbiri telefonice - rare de altfel - intre Bush si Schroeder, ca si a strangerilor de mana cu ocazia unor intalniri internationale multilaterale, sa fie inregistrata cu acribie si interpretata de comentatori. In aceste conditii, nu este de mirare ca Statele Unite se numara printre tarile care privesc in cel mai bun caz cu retinere eforturile Germaniei de a obtine un loc permanent si dreptul de veto in Consiliul de Securitate ONU. Desi surse apropiate guvernului de la Berlin privesc cu optimism sansele Germaniei in aceasta directie, cancelarul Schroeder a refuzat, in cadrul conferintei de presa mentionate mai sus, sa precizeze daca aceasta problema va fi abordata in cadrul discutiei cu Bush. Ca Washingtonul nu este dispus sa netezeasca drumul Germaniei in aceasta directie o dovedeste nu in ultimul rand faptul ca, la numai cateva zile dupa ce cancelarul, in cadrul unei vizite la Tokio, la sfarsitul anului trecut, a reafirmat dorinta Germaniei de a primi statutul de membru permanent si dreptul de veto, ambasadorul american la ONU a solicitat in mod oficial secretarului general Kofi Annan organizarea unei sesiuni extraordinare pentru comemorarea eliberarii lagarului de la Auschwitz. Nu putini observatori au interpretat aceasta ca pe un raspuns subtil al Washingtonului la pretentiile Berlinului privind prezenta in Consiliul de Securitate, stiut fiind ca statutul ONU prevede ca membre permanente ale Consiliului sunt puterile invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial.