Reînhumarea lui Nyiro Jozsef pune faţă-n faţă organizaţiile de extremă dreapta

Controversele legate de reînhumarea la Odorheiu Secuiesc a poetului maghiar Nyiro Jozsef au pus faţa-n faţă nu doar autorităţile române şi maghiare, dar şi organizaţiile extremiste, care militează împotriva separatismului maghiar şi, respectiv, autonomia Ţinutului Secuiesc.

Chiar dacă se manifestă public în mod constant, formaţiunile de extremă dreapta din România nu sunt în măsură să atragă foarte mulţi adepţi. Autonomia Transilvaniei a fost una dintre temele predilecte de propagandă, fie că a fost vorba de Partidul România Mare sau de Noua Dreaptă.

Organizaţia Noua Dreaptă a fost fondată, în anul 2000, de către Tudor Ionescu, considerându-se drept continuatorul ideologiei de extremă dreapta promovate de Mişcarea Legionară. Membrii acestei organizaţii s-au declarat împotriva proiectului Uniunii Europene şi au promovat o atitudine de respingere faţă de musulmani şi evrei. Gruparea, de sorginte fascistă,face parte din Frontul Naţional European, unica organizaţie pan-europeană a formaţiunilor extremiste de dreapta din Germania, Italia, Spania şi Grecia.

Multe dintre acţiunile Noii Drepte s-au îndreptat împotriva altor extremişti, cei maghiari. Anul trecut, la Arad, organizaţia a protestat împotriva comemorării publice a celor 13 generali ai armatei imperiale austriece executaţi în 1849, la iniţiativa unor organizaţii civice maghiare. Naţionaliştii au arătat că celebrarea memoriei unor ofiţeri care se fac vinovaţi de uciderea a mii de români transilvăneni este nu numai un act şovin, ci şi o jignire adusă majorităţii româneşti a oraşului.

Extrema dreaptă maghiară şi autonomia Ardealului

Pe aceeaşi baricadă a extremismului de dreapta, dar cu ţeluri diametral opuse, se situează Garda Secuiască. Această organizaţie a fost fondată, susţin membrii ei, pentru a păstra vie tradiţia secuilor, prin obţinerea independenţei aşa-zisului Ţinut Secuiesc.



Acţiunile Gărzii Secuieşti au stârnit nenumărate controverse. În 2009, de 1 Decembrie, şase componenţi ai Gărzii Secuieşti, din judeţul Harghita, au încins spiritele în centrul oraşului Cluj Napoca, în tentativa de a comemora 91 de ani de la înfiinţarea Batalionului Secuiesc. În 2010, membrii Gărzii Secuieşti au propus schimbarea denumirii oraşului Miercurea Ciuc în Csikszereda.

Tot la Miercurea Ciuc, unul dintre liderii grupării, Csibi Barna, a strâns semnături pentru schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu în strada Attila, pe motiv că poetul naţional ar fi fost "hungarofob" şi "xenofob". În 2011, acelaşi Csibi Barna a scandalizat opinia publică, după ce a spânzurat, în centrul oraşului Miercurea Ciuc, o păpuşă care îl reprezenta pe Avram Iancu.

"O acţiune cu caracter de informare privind evenimentele istorice legate de Revoluţia de la 1848, petrecute în Transilvania", a explicat Csibi Barna spectacolul grotesc. Prin această acţiune, Csibi a intenţionat să facă cunoscute faptele moţilor conduşi de Avram Iancu, comise cu "o cruzime animalică" împotriva maghiarilor. El a expus şi o listă, pe care au fost enumerate numele victimelor "genocidului antimaghiar", precum şi localităţile unde acesta s-ar fi petrecut.