Regele vine în Parlament, în ciuda PDL

Regele Mihai va fi invitat, la iniţiativa PNL, în sedinţa solemnă a Parlamentului, la 25 octombrie, cu ocazia zilei sale de naştere. Propunerea liberalilor a fost sprijinită de PSD, iar balanţa a fost înclinată de UDMR. Doar cinci deputaţi PDL au votat pentru, trei s-au opus, iar restul s-a abţinut.

Este pentru prima dată, după mai mult de 60 de ani, când Regele se va adresa Parlamentului. Şedinţa solemnă va marca împlinirea vârstei de 90 de ani de către Regele Mihai şi a fost stabilită la iniţiativa liderului deputaţilor PNL, Călin Popescu Tăriceanu, şi a liderului senatorilor liberali, Puiu Haşotti, demersul dorindu-se o „reparaţie" după intervenţia prin care preşedintele Traian Băsescu îl califica drept „trădător" şi „slugă a ruşilor" pe fostul suveran. 

Decizia invitării Regelui a fost luată cu 203 voturi „pentru", 46 de abţineri şi trei voturi „împotrivă". Ideea PNL a fost acceptată după două zile de discuţii, liberalii reuşind să „întoarcă" în plen decizia negativă luată, luni, de conducerea Parlamentului. Schimbarea a fost posibilă pentru că UDMR şi minorităţile s-au raliat Opoziţiei. În favoarea invitării Regelui au votat şi cinci parlamentari PDL: Theodor Paleologu, Mihaela Popa, Cătălin Croitoru, Iosif Blaga şi Ştefan Drăgulescu. Restul parlamentarilor PDL s-au abţinut sau nu au votat deloc. Liderul lor, Mircea Toader, justificase abţinerea de la vot a partidului său, afirmând că Regele Mihai poate veni în orice altă sală în afară de cea a plenului Parlamentului.

Click aici pentru a vedea cum l-a atacat Presedintele pe Rege - Traian Băsescu, cu revista Historia în mână: «Regele Mihai a fost slugă la ruşi» VIDEO

Paleologu le-a bătut obrazul colegilor

Înfrângerea PDL, care s-a opus invitării Regelui în plenul Parlamentului, se prefigurase din momentul în care liderul grupului PNL, Călin Popescu Tăriceanu, propusese introducerea subiectului pe ordinea de zi. Propunerea a fost adoptată, tocmai datorită sprijinului UDMR, cu 191 de voturi „pentru", două voturi „împotrivă" şi 113 abţineri.

„Ar fi un bun prilej să arătăm că ne preţuim istoria şi oamenii care au făurit istoria acestei ţări", a fost îndemnul lui Tăriceanu, în timp ce liderul PSD, Victor Ponta, a anunţat că partidul său, sprijină demersul, în pofida convingerilor „republicane".

Cele mai multe aplauze din rândurile Opoziţiei le-a strâns, însă, vicepreşedintele PDL, Theodor Paleologu, care le-a cerut colegilor săi să sprijine invitarea Regelui. „Tocmai pentru că Traian Băsescu a spus ceea ce a spus în iunie este o chestiune de obraz să votăm invitarea Regelui", a explicat Paleologu.

„Neinvitarea Regelui a fost o ghiolbănie fesenistă", le-a declarat, Paleologu ulterior ziariştilor. Câţiva dintre colegii săi, precum Sever Voinescu, l-au felicitat în particular, pentru curaj, dar nu a riscat o poziţie similară.

„PSD a uitat când îl fugărea pe Rege"

Unul dintre cei trei deputaţi PDL care au votat "împotriva" Regelui Mihai a fost Clement Negruţ. Acesta a precizat că nu consideră oportună invitarea fostului suveran pentru că România are un şef de stat în persoana lui Traian Băsescu. „Sunt un republican convins. Am votat conform principiilor mele. Dacă demersul era susţinut doar de PNL era credibil, dar PSD a uitat cum îl fugărea pe Rege prin anii '90. Avem de-a face cu un fariseism politic", a spus deputatul.

Cu o zi înainte, Birourile Permanente, dominate de reprezentanţii Puterii, respinseseră solicitarea liberalilor. Mai mult, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a ironizat propunerea PNL: „Mai bine îl invităm la un pahar de vin".  Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a invocat faptul că doar şefii de stat pot transmite mesaje în Parlament.

Istoria revenirii Regelui Mihai

- La 25 decembrie 1990, membrii familiei regale aterizează în România pe Aeroportul Otopeni, cu paşapoarte daneze. Regele Mihai şi suita sa au fost duşi sub escortă armată pe Aeroportul Otopeni şi expulzaţi.
- La 23 aprilie 1992, Regele Mihai a revenit cu ocazia Paştelui în România, cu acordul Guvernului Român. Aproximativ un milion de bucureşteni au ieșit în stradă să-l vadă.
- În 1994, regimul Iliescu îl declară persona non grata
- În 1997, regimul CDR îi oferă Regelui paşaport românesc.
- La 10 martie 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii cu Regele Mihai şi îl invită, printr-o scrisoare adresată „Sire", să vină în România.
- Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 22 iunie, că Regele Mihai a fost „un trădător", „slugă a ruşilor".

Cum reacţionează intelectualii

Intelectualii români consideră benefică, indiferent de convingerile personale legate de monarhism, organizarea unei şedinţe solemne a Parlamentului României pentru a celebra aniversarea a 90 de ani de viaţă a Regelui Mihai I al României.

Andrei Pleşu: „un gest perfect firesc"

„Mi se pare un gest perfect firesc ca Regele Mihai să fie invitat în Parlamentul României. Dacă aş fi parlamentar, m-aş simţi onorat să particip la un asemenea eveniment. Ar fi o formă de respect faţă de istoria naţională şi faţă de un om legat de destinul acestei ţări. Discuţiile pe marginea acestui subiect mi se par lamentabile, ele arată o calitate umană lamentabilă. Nu este vorba dacă eşti pro sau anti-monarhist. E vorba de un gest de respect pentru istoria proprie. Nu contează aici sentimente pe care le ai vizavi de monarhie. E vorba despre un om legat de această ţară şi nu înţeleg de ce să nu îi oferim omagiul nostru".

Zoe Petre: „băsescu l-a jignit pe rege"

„Şedinţa Parlamentului dedicată Regelui Mihai este cât se poate de bine-venită şi onorează nu doar persoana, ci şi poporul român. Refuzul PDL-ului faţă de o persoană pe care preşedintele Traian Băsescu a jignit-o de curând arată că democrat-liberalii o ţin langa. Doar nu credeţi că o să-şi ceară scuze? Nu intră în obiceiul PDL-ului sau al lui Traian Băsescu".

Adrian Cioroianu: „decizia ţine de respectul faţă de istorie"

„Este vorba de respectul faţă de un fost şef de stat, un om de anvergură, de care România s-a folosit când a avut nevoie. Acum, că am intrat în Uniunea Europeană, unii îl văd pe Regele Mihai ca pe un surplus deranjant. Este vorba despre respectul faţă de o personificare a istoriei naţionale, până la urmă. Asta ne arată modul cum ne tratăm foştii şefi de stat. La jurământul preşedinţilor americani vin predecesorii săi fie că-s republicani, fie că-s democraţi. Aşa ar trebui să fie şi la noi".

" Ar fi un bun prilej să ne întoarcem privirea spre momentele importante ale istoriei româneşti şi un bun prilej să arătăm că ne preţuim istoria şi oamenii care au făurit istoria acestei ţări. "
Călin Popescu Tăriceanu
liderul deputaţilor PNL

" Motivul invocat că Regele Mihai nu ar fi şef de stat nu ţine. E chestiune de obraz să acceptăm invitarea Regelui, e o chestiune de întâlnire cu istoria noastră."
Theodor Paleologu
deputat PDL

" Susţinem în continuare că e corect să avem o astfel de solemnitate, dar nu în interiorul plenului, ci în oricare altă locaţie din Parlamentul României. Ne abţinem de la vot."
Mircea Toader
liderul grupului PDL

" Nu suntem în cadrul constituţional ca să desfăşurăm acest lucru, vă propunem să facem un eveniment cu totul special, poate cu invitaţi de la Casa Regală."
Roberta Anastase
preşedinta Camerei Deputaţilor