Refugiaţii uzbeci au părăsit Timişoara

Procesul de strămutare a refugiaţilor uzbeci s-a încheiat. Ultimul grup mare de la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil a părăsit Timişoara, cu destinaţia SUA. Patru

Procesul de strămutare a refugiaţilor uzbeci s-a încheiat. Ultimul grup mare de la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil a părăsit Timişoara, cu destinaţia SUA. Patru uzbeci au rămas însă la sediul Asociaţiei Tânăra Generaţie, din motive medicale. şi ei vor părăsi în curând România. ţările de destinaţie pentru mulţi dintre refugiaţi au fost Australia, Canada, SUA (mai mult de jumătate), dar şi state ale Uniunii Europene. Mai mulţi demnitari au marcat ieri la Timişoara încheierea procesului de strămutare, care s-a desfăşurat în mai multe etape.
Prezent ieri la Timişoara, Veerapong Vongvatotai, reprezentantul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în România, a mulţumit guvernului român "pentru gestul profund umanitar pe care l-a făcut prin acceptarea temporară pe teritoriul României a acestor refugiaţi, arătând astfel că România este un membru responsabil al comunităţii internaţionale". La rândul său, Nicholas Taubman, ambasadorul SUA la Bucureşti, a declarat: "Un semn cert al intenţiilor României de a-şi îndeplini rolul de societate democratică a fost acela al disponibilităţii de a-şi deschide porţile pentru a acorda adăpost temporar pentru sute de uzbeci care au fugit din ţara natală din cauza persecuţiei politice". "Acum, aproape toţi aceşti refugiaţi şi-au găsit o viaţă nouă în SUA, Canada, Australia şi în diferite state europene. Sunt sigur că refugiaţii uzbeci nu vor uita niciodată ospitalitatea şi bunătatea pentru care sunt recunoscuţi românii", a mai spus ambasadorul.

O comunitate respectată
Un grup de 439 de refugiaţi a aterizat în iulie 2005 pe Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara, sub protecţia Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, după reprimarea revoltelor din Andijan. Uzbecii au locuit la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din oraş, unde au primit consiliere din partea specialiştilor şi au urmat cursuri de computere şi chiar de limba română. În cele câteva luni petrecute în România, refugiaţii uzbeci au reuşit să se facă iubiţi de cei de la Centrul de Cazare. Angajaţii de acolo spun că, în fiecare vineri, uzbecii mergeau să ducă daruri bătrânilor şi copiilor de la Timişoara, mâncare tradiţională sau lucruri tricotate de femei. Comunitatea lor a rămas organizată pe principii foarte clare şi nicio decizie nu era luată fără consultarea sfatului bătrânilor. În tabăra de la Timişoara s-a născut şi un copil care, teoretic, ar trebui să aibă cetăţenie română.
Toate cheltuielile pentru cazarea refugiaţilor uzbeci la Timişoara au fost suportate de organismele internaţionale.