Refugiaţii vor invada Europa

Uraganele, inundaţiile şi seceta vor concentra populaţia globului pe arii din ce în ce mai restrânse. Schimbarea climei provoacă deja foamete, conflicte şi migraţii intense, iar neplăcerile

Uraganele, inundaţiile şi seceta vor concentra populaţia globului pe arii din ce în ce mai restrânse. Schimbarea climei provoacă deja foamete, conflicte şi migraţii intense, iar neplăcerile se vor accentua în anii care vor veni.

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite avertizează că numărul persoanelor nevoite să migreze se află într-o creştere alarmantă faţă de 2006, în special pe continentul african.

"Migraţia forţată, impusă de încălzirea globală, a luat proporţii îngrijorătoare, începând de anul trecut", a declarat, în cadrul unei conferinţe internaţionale pe teme de mediu, înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres.

Degradarea mediului înconjurător a devenit deja una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea, iar Europa ar putea fi invadată în mai puţin de zece ani de refugiaţii veniţi din sudul Asiei.

Numărul refugiaţilor climatici a ajuns deja la 37 de milioane, iar uraganele, inundaţiile şi seceta vor concentra populaţia globului pe arii din ce în ce mai restrânse, provocând conflicte

Schimbarea climei provoacă foamete, conflicte şi migraţii intense. Oamenii sunt ameninţaţi de catastrofe ecologice, de poluare şi de lipsa apei potabile.

Schimbările climatice determină din ce în mai mulţi oameni să-şi părăsească locuinţele şi să se refugieze pe alte teritorii care, deocamdată, nu sunt atinse de furia naturii dezlănţuite. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite a avertizat, de curând, că numărul persoanelor nevoite să migreze se află într-o creştere alarmantă faţă de 2006, în special pe continentul african.

"Acest fenomen de migraţie forţată, impus de schimbările climatice, a luat proporţii îngrijorătoare, începând de anul trecut", a declarat, în cadrul unei conferinţe internaţionale pe teme de mediu, înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres.

El spune, citând rapoarte ale specialiştilor, că degradarea mediului înconjurător a devenit deja una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea, iar consecinţele care se resimt din ce în ce mai mult, în special în ţările aflate în curs de dezvoltare, vor atinge proporţii catastrofice în anii care vin.

Triburile africane se bat între ele pentru apă

Raportul ONU susţine că numărul refugiaţilor din întreaga lume a crescut cu cel puţin 1,4 milioane de persoane în anul 2007 faţă de 2006. Motivele care i-au determinat pe localnici, în special pe cei de pe aşa-numitul "continent negru", să ia calea pribegiei au fost inundaţiile, seceta sau imposibilitatea de a mai obţine recolte de pe terenurile uscate de secetă.

Lipsa apei potabile şi continua degradare a culturilor agricole constituie principalele motive din cauza cărora se nasc conflictele, în special cele dintre triburile africane. Sudanul este un exemplu semnificativ, deoarece a devenit unul dintre punctele fierbinţi ale migraţiei climatice.

Peste o jumătate de milion de sudanezi au luat deja drumul pribegiei în căutarea unei vieţi mai sigure şi a hranei. Nu numai părăsirea teritoriilor natale constituie un rezultat nefast al încălzirii, ci şi conflictele care au loc din ce în ce mai des între comunităţile africane sau membrii acestora, generate fiind de lipsa apei, care aduce după ea lipsa hranei.

Valea Nilului, un deşert în devenire

În Uganda seacă debitele apelor, în Haiti s-au produs alunecări de teren, determinate de tăierea masivă a copacilor, Valea Nilului, care hrănea milioane de oameni, e profund afectată de secetă, iar în Mali şi Etiopia au dispărut de pe hartă o mulţime de lacuri.

Şi în Asia, schimbările de climă sunt pe punctul de a distruge habitate întregi. Lucrurile vor evolua negativ şi, aproximativ în jurul anului 2030, multe râuri se vor evapora, lăsând în locul lor imense terenuri deşertificate. Oamenii de ştiinţă avertizează că numai în India, creşterea nivelului mării şi furtunile ar putea să forţeze peste 34 de milioane de oameni să-şi caute noi teritorii pentru a supravieţui.

Guvernul indian este deja peste măsură de îngrijorat şi, împreună cu organismele internaţionale, încearcă să promoveze programe care au ca scop salvarea mediului şi, implicit, stoparea migraţiei. Majoritatea celor care emigrează o fac în mod clandestin şi asta înrăutăţeşte considerabil condiţiile de viaţă în care trăiesc aceşti oameni disperaţi. Lipsa apei şi a hranei îi va determina să încerce să ocupe noi teritorii prin mijloace violente, ceea ce ar putea provoca războaie climatice ale căror consecinţe sunt imprevizibile.

Seceta ucide mai mult ca războiul

50 de milioane de persoane din lumea întreagă vor fi nevoite să migreze, până în 2010, din cauza schimbărilor climatice şi a degradării solurilor.

În numai câteva zeci de ani, numărul sinistraţilor va atinge un miliard.

Olanda, direct ameninţată de creşterea nivelului oceanului planetar, îşi întăreşte sistemul de diguri.

Lacul Tchad, cel de-al patrulea rezervor de apă dulce din Africa, a pierdut în ultimii 20 de ani 40% din suprafaţă.

Topirea accelerată a gheţii de pe crestele munţilor Himalaya prezintă un mare pericol pentru locuitorii din statul Nepal.

Uraganul Katrina a obligat peste 370.000 de persoane să se mute în alte zone mai sigure, iar în insulele din Pacific, milioane de indigeni îşi pierd zilnic casele şi culturile.

Papuaşii, înghiţiţi de ape

Primii refugiaţi din motive climatice au fost cei aproximativ 1.500 de oameni din Papua Noua Guinee, un stat insular situat în vestul Oceanului Pacific.

Într-una dintre regiunile autonome ale acestui stat, Bougainville, nivelul mării a crescut deja cu 20 de centimetri anul trecut. Plantaţiile de cocotieri au fost distruse, nucile de cocos reprezentând pentru această populaţie alimentul de bază.

Apele sărate au exclus practicarea agriculturii, băştinaşilor fiindu-le imposibil să mai cultive fructe sau legume, deoarece apa s-a infiltrat adânc în sol. Pomii s-au pipernicit, iar fructele lor au devenit din ce în ce mai mici.

Bananierii se luptă să supravieţuiască în solurile inundate de sare, iar animalele, ca şi oamenii, suferă de foame. Resursele din această zonă, puternic afectată de încălzirea globală, sunt limitate, iar autorităţile se află în faţa unor probleme care, pe zi ce trece, devin din ce în ce mai greu de gestionat.

Săracii lumii vor dormi sub cerul liber

Guvernul papuaş a alocat deja peste 700.000 de dolari prin care va fi finanţat un program de strămutare a familiilor afectate de creşterea nivelului mării. Acest program face parte însă din măsurile de urgenţă luate de Papua Noua Guinee în provincia cel mai grav afectată, Bougainville.

Într-o situaţie asemănătoare se află însă şi alte patru provincii din acest stat, situat undeva la nord de Australia. Dar aici nu există niciun program de salvare a locuitorilor, deoarece fondurile nu sunt suficiente pentru toţi sinistraţii.

Papuaşii văd cu ochiul liber cum cresc apele şi mulţi dintre ei nu-şi pot explica de ce se întâmplă asta. Aceşti oameni privesc neputincioşi cum le dispare pământul de sub picioare, dar nu vor ezita să plece în bărci în căutarea altor insule, încă neafectate de consecinţele dezastruoase ale încălzirii globale.

Fenomenul de migraţie forţată, impus de schimbările climatice, a luat proporţii îngrijorătoare
Antonio Guterres,
înalt comisar al ONU pentru refugiaţi

37 de milioane

- este numărul persoanelor de pe glob care şi-au abandonat terenurile din cauza schimbărilor climatice

În România, primăvara va lua locul iernii

în ţara noastră temperaturile vor fi mai mari cu 5 grade Celsius, ajungând la temperaturi medii anuale specifice zonei tropicale.

Primăvara se va întoarce spre latitudinile nordice şi în multe locuri va începe mai devreme decât ar fi normal.
Verile vor fi fierbinţi, toamna vor fi temperaturi destul de crescute, iar iernile vor avea un aspect primăvăratic.

Soluţia cea mai eficientă pentru stoparea creşterii temperaturilor pe teritoriul ţării noastre este folosirea eficientă a resurselor energetice regenerabile.

Schimbarea maşinilor cu unele mai puţin poluante.

Imobilele înalte, înconjurate de zone verzi, at putea oferi găzduire celor câteva milioane de refugiaţi climatici care vor veni şi în România, primele valori fiind aşteptate în anul 2015.