Reforma ONU, intre rivalitati vechi si interese noi

Termenul, relativ vag, de "reforma" vizeaza in primul rand schimbarea configuratiei Consiliului de Securitate, stabilita in 1945. Formata din 15 membri, din care cinci permanenti si cu drept de

Termenul, relativ vag, de "reforma" vizeaza in primul rand schimbarea configuratiei Consiliului de Securitate, stabilita in 1945. Formata din 15 membri, din care cinci permanenti si cu drept de veto (SUA, Rusia, China, Marea Britanie si Franta), structura colectiva de securitate a functionat in aceasta formula de 60 de ani incoace. Pentru adeptii reformei, actualul Consiliu de Securitate e depasit, nemaitinand pasul cu evolutiile si schimbarile intervenite in raporturile de forta pe plan mondial. Invinsele celui de-al doilea razboi mondial, Germania si Japonia, au devenit forte importante cu pretentii pe masura in Europa si Asia, continente precum America de Sud sau Africa, slab reprezentate pana acum in luarea deciziilor, sunt interesate sa schimbe situatia. In ceea ce le priveste, membrele permanente ale Consiliului de Securitate, desi constiente ca nu se mai pot opune reformei, incearca sa-si pastreze influenta si puterea decizionala sustinand, in functie de propriul interes, o candidata sau alta. Pentru a intra in vigoare, modificarea Consiliului are nevoie de acceptul a doua treimi din Adunarea Generala, adica de 128 de voturi din 191.
Initiativa G4 si ostilitatile regionale
Adunarea generala a Natiunilor Unite a inceput, in aceasta saptamana, dezbaterea pe sectiuni a asa-numitei initiative G4 pentru largirea Consiliului Securitate (CS). Apartinand aspirantelor cu cele mai mari sanse la un loc in noua structura - Germania, Brazilia, India si Japonia -, initiativa propune largirea CS cu 25 de membri, fata de 15, prin crearea a sase noi locuri permanente, fara drept de veto insa, si a inca patru nepermanente. Proiectul, cu cele mai mari sanse de castig pana acum, e sprijinit de Franta si de alte 23 de state si va fi supus votului cel mai probabil vineri. Dezbaterea s-a izbit insa din start de ostilitatea rivalilor regionali ai initiatorilor, alte doua grupuri concurente facand sa circule in aceste zile, pe culoarele Natiunilor Unite, propriile proiecte.
Initiativa africana
La ONU, desi Africa e reprezentata de 54 de tari, continentul e, practic, exclus de la majoritatea decizilor importante. In timpul summitului Uniunii africane, desfasurat recent in Libia, liderii de culoare au avansat propunerea largirii CS cu 26 de membri si sase noi locuri permanente, cu drept de veto, din care doua pentru Africa. Proiectul nu are nici o sansa, deoarece majoritatea actualilor membri permanenti ai Consiliului refuza categoric sa imparta cu cineva privilegiul veto-ului. Exista insa un curent favorabil africanilor. Proiectul G4 nu desemneaza destinatarii eventualelor noi locuri din Consiliu, dar se vehiculeaza ideea ca doua dintre ele ar trebui distribuite Africii.
Initiativa nemultumitilor si outsiderilor
E produsa de asa-numitul grup "unit pentru consens", animat de rivalele regionale ale G4 - Italia, Pakistan, Mexic si Argentina. Proiectul de rezolutie produs de acestea e radical diferit si consta in largirea Consiliului cu 25 de membri, dar fara nici un nou loc permanent. Potrivit schemei, tarile alese pe locurile nepermanente pentru un mandat de doi ani redevin, la incheierea acestuia, imediat eligibile. In prezent, cele zece membre nepermanente ale CS sunt alese pe doi ani, pe criteriu geografic, si nu sunt eligibile imediat pentru un alt mandat.
Jocuri de interese
Desi se opun initiativei G4 si, in general, reformarii CS, mai greu de dominat si controlat in formula largita, Statele Unite vor sprijini, totusi, candidatura Japoniei. America s-a dovedit foarte reticenta fata de expansiunea Consiliului cu peste 20 de membri si nu va accepta, in afara Japoniei, decat un singur alt loc pentru un membru permanent. Candidatura Japoniei e, in schimb, puternic contestata de China, din cauza ranchiunilor trecutului si rivalitatilor din prezent. Franta si Marea Britanie si-au declarat sprijinul pentru G4 si, implicit, pentru Germania, in ciuda rivalitatii acesteia cu Italia. Tara care, la randul ei, face parte din grupul "unit pentru consens", alaturandu-se Argentinei, pe care o prefera in locul Braziliei din cauza afinitatilor istorice cu cea dintai. Iar Pakistanul se impotriveste candidaturii Indiei. Doar Rusia nu si-a facut cunoscute optiunile, ducand deocamdata discutii asupra aliantelor viitoare, in spatele usilor inchise.