Reducerea TVA la pâine rămâne un subiect deschis pentru guvern

Ministrul agriculturii spune că se conturează un "curent câştigător" pentru adoptarea acestei decizii în Executiv . Subiectul cotei reduse de TVA la alimente revine în actualitate, mai ales

Ministrul agriculturii spune că se conturează un "curent câştigător" pentru adoptarea acestei decizii în Executiv .

Subiectul cotei reduse de TVA la alimente revine în actualitate, mai ales după ce inflaţia a dat semnale ameninţătoare că nu mai vrea să "bată" la ţintă. TVA-ul ar putea fi o pârghie pentru temperarea scumpirilor care se anunţă. Deja producătorii din panificaţie spun că nu mai aşteaptă până se hotărăşte guvernul şi dau drumul creşterilor de preţ de 50% până la sfârşitul anului.

"Pledez în continuare pentru reducerea TVA la produsele de panificaţie, pornind de la ideea că am fiscaliza pâinea, am încasa TVA dublu şi am însănătoşi piaţa şi din punct de vedere al siguranţei alimentare", a declarat ieri ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş. "Aş aprecia că va fi un curent câştigător, acesta de reducere a TVA la pâine, şi poate şi la alte produse. Nu ştiu dacă se va întâmpla cu ocazia discuţiilor privind bugetul pe 2008", a mai spus Remeş.

Declaraţia ministrului vine să confirme faptul că mult-discutatul subiect al reducerii TVA la alimente nu s-a tranşat la nivelul guvernului. Cele două tabere sau "curente" cum spune ministrul Remeş se contureze deja: pro - Ministerul Agriculturii, contra - Ministerul Finanţelor. "Chiar la ultima întâlnire pe care am avut-o la Finanţe am avut semnale că ministerul se opune măsurii. Aceasta, deşi am adus argumente că statul ar câştiga mai mult în urma reducerii TVA", spune Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan din Industria de Morărit şi Panificaţie.

Se pare însă că, în perioada următoare, cresc şansele ca Finanţele să devină mai receptive la vechile argumente pro - invocate şi de Decebal Traian Remeş, dar şi la un set de noi argumente care "pledează" pentru reducerea TVA.

Necunoscuta politică: cine reduce mai repede impozitele

Mai întâi că, în plan politic, la nivelul opoziţiei, se discută despre reluarea iniţiativei privind reducerea TVA la alimente. Dacă se obţine câştig de cauză în parlament, guvernul va fi nevoit să accepte şi "să se descurce" cu o scădere bruscă de încasări bugetare. O ameninţare de care guvernul ar putea scăpa dacă preia chiar el iniţiativa reducerii TVA numai pe segmentul pâine.

Mai ales când măsura ar avea explicaţii tehnice. Luna trecută, chiar premierul Tăriceanu arăta că "în momentul de faţă evaziunea fiscală în domeniul morărit-panificaţie probabil că atinge cote alarmante, care merg până la 60 - 70%".

Într-o asemenea situaţie poate fi invocat modelul de succes al cotei unice (guvernul este primul care spune că introducrea cotei de 16% a adus la suprafaţă venituri care altfel rămâneau îngropate din cauza impozitelor mari).

În plus, guvernul ar avea la dispoziţie o sursă rapidă de compensare a scăderilor de încasări din TVA - impozit forfetar, la unităţile de panificaţie mici, unde se constată că nu s-a plătit până acum nimic. Măsura, aflată încă la stadiul de discuţie, ar aduce sume fixe la buget, producătorii urmând să plătească în funcţie de consumurile specifice de gaz şi energie electrică. "Am spus că suntem de acord cu acest sistem dacă se reduce TVA. Dacă nu, evident că nu vom accepta să plătim în plus şi, fără noi, practic, guvernul nu poate să stabilească normele pentru calculul sumelor respective", spune şeful Rompan, Aurel Popescu.

Necunoscuta tehnică: cât va mai creşte inflaţia?

În sfârşit, argumentul de ultimă oră este inflaţia. Prin reducerea TVA se poate evita ca pâinea să nu mai adauge presiuni suplimentare pentru creşterea inflaţiei. Cum la român nu există masă fără pâine (7,2% din coşniţă, cum a calculat statistica oficială, cea mai mare pondere a unui produs), nici scumpire de pâine fără inflaţie nu prea există. Datele statistice arată că, în august, pâinea s-a scumpit în medie cu 3,6% - una din primele cinci scumpiri ca mărime - inflaţia anuală a urcat la 4,9%, ameninţând să iasă din intervalul stabilit de Banca Naţională pentru sfârşitul anului.

"Anvergura inflaţiei din august ne dă bătăi de cap, pune probleme de coordonare a politicii monetare ca să ne poziţionăm în ţinta de inflaţie", a declarat ieri Eugen Dijmărescu, viceguvernatorul Băncii Naţionale. Şi oficialul adaugă: "Am mari îndolieli că BNR va mai tăia dobânda în circumstanţele de până la sfârşitul anului".
Cu alte cuvinte, ar trebui să ne luăm gândul de la eventuale scăderi ale dobânzilor la împrumuturi, cele care, în ultimă instanţă, ar fi înlesnit investiţiile în economie.

Sunt de aşteptat şi alte efecte negative dacă inflaţia nu va fi domolită. Iar cel puţin marii brutari numai la domolirea inflaţiei nu se gândesc. "Tona de grâu a ajuns la 300 de euro, triplu decât acum un an. Aceasta nu are cum să nu se reflecte în preţurile de vânzare. Până acum am tot aşteptat ca guvernul să se hotărască în legătură cu reducerea TVA - singura modalitate prin care mai poate fi atenuată creşterea preţurilor", spune Aurel Popescu. Şeful Rompan arată că de săptămâna viitoare sunt de aşteptat noi scumpiri la pâine, acestea putând ajunge până la 50% la sfârşitul anului.

Pericol de "ciuntire" a fondurilor europene pentru agricultură

Reprezentanţii APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură) au recunoscut ieri că experţii europeni au descoperit, în urma controalelor realizate săptămâna trecută, unele deficienţe în sistemul de administrare şi control al Agenţiei. Calificativul final primit de Agenţie a fost "acceptabil", în principal din cauza problemelor la softul care gestionează baza de date cu beneficiarii de fonduri europene (subvenţia la hectar, circa 50 de euro). Numărul mare de supraevaluări ale terenurilor realizate de proprietari a impus APIA, potrivit procedurilor europene, declanşarea unor controale în teren.

Dacă Bruxelles-ul nu este mulţumit de rezultatele acestor controale se poate ajunge la ieşirea din graficul convenit cu autorităţile europene şi implicit la reducerea cu circa 25% a fondurilor (estimate la 440 de milioane pentru acest an). Practic aceasta înseamnă că proprietarii de terenuri îşi vor primi banii (cel mai probabil spre sfârşitul anului) de la buget, dar acesta din urmă nu va primi decontarea pentru întreaga sumă. Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, este însă optimist, spunând că, până la urmă, se va ajunge la un acord favorabil cu Bruxelles-ul.