Recifele de corali, viitoare cimitire marine

Aciditatea crescută a oceanului va distruge în câteva zeci de ani recifele şi jumătate din actuala faună marină Sunt decimate de explozibilii pescarilor, distruse de turiştii

Aciditatea crescută a oceanului va distruge în câteva zeci de ani recifele şi jumătate din actuala faună marină

Sunt decimate de explozibilii pescarilor, distruse de turiştii inconştienţi şi îmbolnăvite de încălzirea globală. Recifele de corali de pe întreg globul riscă să dispară complet până în 2050 din cauza emisiilor de carbon şi a creşterii acidităţii oceanelor, avertizează o coaliţie internaţională de oameni de ştiinţă.

Semnalul de alarmă a fost tras de un grup de 17 cercetători marini, semnatarii celei mai extinse analize asupra recifelor de corali realizate vreodată. Studiul, publicat de revista "Science", arată că emisiile de carbon prezente în concentraţii din ce în ce mai mari în atmosferă sunt absorbite de oceane, iar apa devine mult mai acidă.

Apa acidă împiedică formarea scheletului

Aciditatea crescută împiedică coralii să-şi calcifieze scheletul, condamnându-i practic la moarte. Recifele de corali sunt extrem de importante pentru foarte multe specii de peşti, ale căror viaţă şi înmulţire depind de aceste adevărate "creşe" marine.

Potrivit studiului, bancurile de peşti din zona recifelor de corali asiatice hrănesc peste un miliard de oameni. Valoarea economică globală a acestora este estimată la 30 miliarde de dolari. Cel mai mare lanţ de corali din lume este Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o lungime de 1.600 de mile marine în largul coastelor australiene.

Punând umărul la încălzirea planetei, "am creat pe Pământ nişte condiţii pe care speciile existente astăzi nu le-au experimentat niciodată", arată Robert Steneck, profesor în ştiinţe marine la University of Maine.

Oceanul carbogazificat

Oceanele absorb circa un sfert din emisiile de dioxid de carbon. Această absorbţie reduce impactul încălzirii atmosferei, însă modifică dramatic compoziţia chimică a apei. Odată ajuns în ocean, dioxidul de carbon produce acid carbonic, aceeaşi substanţă folosită la carbogazificarea băuturilor răcoritoare.

Acesta devine extrem de nociv, deoarece dizolvă mineralele folosite de corali pentru a se dezvolta. "Creşterea rapidă a concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă şi, implicit, a acidităţii oceanelor va reprezenta o ultimă insultă la adresa acestor importante ecosisteme", arată studiul.

"Oceanele devenite mai calde şi mai acide ameninţă cu extincţia recifelor de corali, lăsând oamenii fără apărare în faţa inundaţiilor, eroziunilor şi a penuriei de hrană marină", a subliniat unul dintre principalii autori ai studiului, cercetătorul Ove Hoegh-Guldberg. Acesta avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, recifele şi toată fauna marină care depinde de ele nu vor supravieţui acestui secol.

Trei scenarii ale unei tragedii

Cercetătorii au întocmit trei scenarii posibile, folosind prognozele privind emisiile de gaze cu efect de seră realizate de Consiliul Interguvernamental al ONU asupra Schimbării Climatice.

Emisiile de carbon din atmosferă sunt măsurate în aşa-numitele ppm ("parts per milion" - părţi estimative la un milion), iar nivelurile actuale sunt situate la 380 ppm. Prognozele au fost combinate cu simulări pe computer, prin care oamenii de ştiinţă au vrut să vadă modul în care echilibrul chimic al oceanului se schimbă atunci când nivelurile de CO2 variază de la 280 la 500 ppm.

Scenariul A arată că, în cazul în care emisiile de gaze se stabilizează la nivelul actual, de 380 ppm, recifele de corali vor fi afectate, însă vor reuşi să supravieţuiască.

Potrivit Scenariului B, în care emisiile de gaze continuă să crească la rata actuală, până la nivelul de 450-500 ppm, iar temperatura oceanului creşte cu 3,6 grade Celsius, "eroziunea recifelor va depăşi procesul de calcifiere". "Densitatea şi diversitatea coralilor vor intra în declin, determinând o reducere a diversităţii habitatelor şi la o pierdere a biodiversităţii marine, inclusiv a peştilor şi neverterbratelor care trăiesc printre corali.

Scenariul C, în care nivelul gazelor din atmosferă ajunge la 500-600 ppm, iar temperatura oceanului creşte cu peste 5,4 grade Celsius, este cel mai dramatic. "Schimbările climatice vor transforma recifele în nişte schelete în prăbuşire", subliniază experţii. Tot ei arată că jumătate din speciile marine ale oceanului vor dispărea.

Recifele înecate

În aceste condiţii, recifele se vor transforma rapid în nişte bancuri de rămăşiţe supuse eroziunii. Astfel de breşe există deja în Marea Barieră de Corali, unde populaţii dense de corali au dispărut în ultimii 50-100 de ani. Totodată, creşterea rapidă a nivelului mării, combinată cu o stagnare în dezvoltarea coralilor, va crea aşa-numitul fenomen de "înec" al recifelor.

Potrivit cercetătorilor, dacă scenariile pot fi privite cu circumspecţie, faptul că aciditatea oceanelor creşte rapid este un lucru deja dovedit. În plus, ei arată că această aciditate afectează nu numai recifele, ci şi toate animalele marine care dezvoltă schelete similare, cum ar fi stridiile sau scoicile.

Coralii albi sunt cei mai bolnavi

Sănătatea coralilor se află într-un continuu declin de câteva decenii. Poluarea şi pescuitul agresiv produc stricăciuni asupra delicatelor ecosisteme. Nutrimentele care se scurg de pe suprafeţele agricole cauzează înflorirea algelor şi duce, implicit, la înăbuşirea coralilor. Recifele de corali sunt afectate grav şi de înălbire, fenomen cauzat de decolorarea sau distrugerea algelor.

Astfel, polipul capătă un deficit de nutrienţi. Numeroase incidente de decolorare a coralilor s-au produs în 1979 şi 1980, în recifele din jurul insulei Okinawa, din Insula Easter, din nordul Australiei şi din Marea Caraibelor.

În 1986 şi 1988, decolorările au făcut ravagii în Taiwan, Hawaii, Fiji, Insula Mayotte şi de-a lungul Marii Bariere de Corali din Australia. Cea mai extinsă decolorare a fost cea din 1998, care a afectat recife din Oceanul Indian, Pacific, Marea Roşie, Golful Persic şi Marea Caraibelor.

În unele zone, 100% din corali s-au decolorat, iar 70% au murit. Cauza apariţiei decolorării nu este încă foarte clară. Suspecte sunt însă poluarea, încălzirea globală, radiaţiile ultraviolete şi apa neobişnuit de caldă.