Reciclarea hoiturilor poate declansa epidemii

In plina campanie de combatere a gripei aviare si a pestei porcine, deseurile de origine animala produse de fermele de pasari si porci, abatoarele si carmangeriile din tara sunt lasate in voia sortii.

In plina campanie de combatere a gripei aviare si a pestei porcine, deseurile de origine animala produse de fermele de pasari si porci, abatoarele si carmangeriile din tara sunt lasate in voia sortii. O statistica ajunsa si pe masa oficialilor de la Ministerul Agriculturii arata o serie de lucruri grave care se petrec in domeniul ecologizarii animaliere a teritoriului. Peste 100 de agenti economici transforma hoiturile in faina proteica, iar apoi folosesc acest deseu ca hrana pentru animalele din ferma. Prin acest circuit, riscul aparitiei unei epidemii este maxim. Inca din anul 2003, Ministerul Agriculturii a aprobat o norma sanitar-veterinara cu privire la gestionarea acestor deseuri animale. Practic, s-au acceptat regulile din Uniunea Europeana cu privire la acest domeniu. In Uniune se interzice nu doar folosirea ca hrana a fainii proteice, ci si producerea ei. De atunci si pana in prezent, ministerul a uitat de subiectul distrugerii deseurilor animaliere. Inundatiile din aceasta vara, urmate de pericolul izbucnirii epidemiilor de gripa aviara si pesta porcina au bagat frica in autoritati. S-a dat peste noapte o ordonanta de guvern prin care activitatea de neutralizare a deseurilor animale este considerata de interes national si va fi concesionata. Pentru ca banii pentru subventionarea acestei activitati nu au fost de gasit, guvernul a mai venit cu o hotarare prin care precizeaza ca "activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala, desfasurata in unitatile de crestere a animalelor, in unitatile de productie, depozitare, procesare sau comercializare a carnii care detin sau isi dezvolta instalatii proprii de neutralizare, nu face obiectul concesiunii". Mai pe romaneste, cine poate sa scape singur de deseuri e binevenit. Masura acestei restrangeri a concesionarilor lasa problema ecologizarii animaliere la voia intamplarii. Majoritatea abatoarelor si fermelor de animale care au fost privatizate au in ograda proprie si instalatii de prelucrare si transformare in fainuri proteice a deseurilor, ramase de pe vremea comunistilor. Aceste instalatii se numeau distructoare si in mare parte au ajuns mormane de fier vechi. Proprietarii de ferme invoca insa acum detinerea distructoarelor, pentru a nu intra sub incidenta concesionarii. Suita de legi si ordonante date in pripa de autoritati le permite acest lucru. In teritoriu, situatia e dezastruoasa. Un numar de 115 societati comerciale incalca fara jena toate normele Uniunii Europene cu privire la ecologizarea animaliera. La Bacau, un abator de pasari produce faina proteica pentru hrana exemplarelor din ferma. Un alt sereleu care se ocupa de transarea si prepararea carnii are contract cu o societate de crestere a vulpilor, careia ii livreaza acelasi produs interzis in UE. In Bihor, un supermarket produce deseuri pe care le da gradinii zoologice din Oradea. In satul Gorneni, langa Bucuresti, Avicola din localitate arunca animalele moarte direct in sistemul de canalizare. Si exemplele pot continua la nesfarsit. In aceste conditii, implicarea de fatada a autoritatilor in problema deseurilor va ramane mult timp fara rezultat. Abatoarele si fermele de pasari vor raporta ca pot gestiona singure problema, iar statul va scapa de o grija. Rezultatele pot fi insa catastrofale.