Reciclarea hârtiei se mută în statele din Asia

În 2007, Marea Britanie a urcat în topul statelor exportatoare de hârtie, urmată de Suedia, Spania şi Austria. Actorii importanţi de pe piaţa internaţională a hârtiei au stabilit ca,

În 2007, Marea Britanie a urcat în topul statelor exportatoare de hârtie, urmată de Suedia, Spania şi Austria.

Actorii importanţi de pe piaţa internaţională a hârtiei au stabilit ca, până în 2010, să se atingă o rată de reciclare de 66%.

Marii reciclatori de hârtie au semnat un astfel de acord în cadrul Conferinţei Europene a Reciclării Hârtiei, care a avut loc la Amsterdam, la sfârşitul anului trecut. În cadrul întâlnirii, specialiştii au arătat că până în 2009, la nivel mondial, se vor putea recicla până la 7 milioane de tone de hârtie, dintre care 4 milioane de tone numai în China.

Reprezentantul a 170 de mari consumatori de hârtie reciclabilă, Bill Moore, a atras atenţia în al său discurs din cadrul conferinţei de la Amsterdam cum că piaţa reciclării hârtiei e, mai nou, dominată de China, care începe să controleze deja dinamica preţului hârtiei.

Moore a argumentat acest lucru printr-o decizie recentă a guvernului taiwanez de a interzice exportul de hârtie pentru a o direcţiona nemijlocit spre China, care cumpără la un preţ foarte bun această materie primă. Moore a subliniat că aceasta este o politică a Chinei de a putea obţine monopolul.

China şi-a mărit capacitatea de reciclare a hârtiei de la 22,4 milioane de tone, la sfârşitul lui 2006, la aproape 29,4 milioane de tone, la începutul acestui an. Producţia de hârtie a Lee & Man Paper Corp., unul dintre cei mai mari producători, este colectată tot de China.

Lee & Man Paper Corp. produce anual 3,1 milioane de tone şi se estimează ca, până în 2010, să realizeze 4 milioane de tone. Compania şi-a deschis mai multe oficii de colectare: două în SUA, unul chiar în China, unul în Japonia şi altul în Olanda. Iar în scurt timp va deschide un al şaselea oficiu în Marea Britanie.

India şi Japonia, rivalele Chinei

O surpriză a fost şi Pakistanul care s-a impus pe piaţă, importând cu 20% mai multă hârtie în ultimul an, spre a o supune reciclării, îndreptându-se în special spre SUA. Şi Italia s-a transformat în ultimul an dintr-un importator de hârtie într-un exportator de top, datorită adoptării unor tehnologii performante de reciclare. În condiţiile astea, lupta dintre Europa şi ţările asiatice începe să fie destul de strânsă şi asta face ca piaţa hârtiei să fie tot mai provocatoare.

Şi Japonia vine din urmă, creşterea activităţii economice stimulând legislaţia pro-reciclare. De asemenea, India este văzută pe termen lung ca un potenţial rival al Chinei. Guvernul indian a trecut industria hârtiei în topul priorităţilor, vrând ca până în 2010 să producă aproape 10 milioane de tone, considerând că în mod direct vor dezvolta la această capacitate şi ramura reciclării.

Calitatea hârtiei reciclate, contestată

Tot în cadrul conferinţei de la Amsterdam s-a pus în discuţie şi calitatea hârtiei reciclate şi s-a decis înfiinţarea unei comisii speciale de control în acest sens. "Nu este exclus ca uneori calitatea să sufere pentru că preţul colectării unei tone de hârtie nu este deloc mic şi atunci, în mod compensatoriu, să se cheltuie mai puţin pe procesarea în sine a hârtiei", a mai spus Bill Moore, reprezentantul Moore & Associates.

Referitor la viitorul preţ al hârtiei, părerile au fost împărţite. Unii investitori consideră că acesta va creşte, pe când alţii cred că acesta se va menţine la nivelul anilor trecuţi.

Cum se reciclează hârtia?

Pentru a produce hârtie din maculatură reciclată se parcurg mai multe etape destul de laborioase. Mai întâi, deşeurile de hârtie reciclată sunt măcinate, apoi sunt amestecate cu apă şi cu anumiţi compuşi chimici, în vederea obţinerii pastei de hârtie.

Amestecul rezultat este diluat cu apă şi trecut printr-un sistem de centrifugare, pentru a scoate din el rămăşiţele de plastic, lemn, piatră, sticlă, materiale aderente sau agrafe de hârtie. Pasta rezultată este presată pentru a scoate apa din ea şi apoi intră într-un proces de frământare.

În timpul frământării, fibrele din pastă se freacă unele de altele, cerneala şi tuşul încep să iasă din material, iar sub acţiunea compuşilor chimici, pasta de hârtie, gri şi murdară iniţial, începe să intre în procesul de albire.

Apoi, pasta este trecută prin nişte site fine, care vor reţine particulele lipicioase şi alte impurităţi. În etapa următoare, în recipientul în care se află pasta se adaugă nişte compuşi chimici numiţi surfactanţi, care fac clăbuc precum un detergent.

Particulele de cerneală, murdăria, lipiciul şi alte impurităţi aderă la clăbuc şi plutesc la suprafaţă, de unde sunt luate, lăsând pasta curată. Mai departe, pasta este spălată, presată, frământată, iar în continuare urmează un proces de decolorare. Compuşii chimici sunt adăugaţi din nou, de această dată pentru a scoate din pastă orice pigment care ar mai putea să-i dea o tentă de culoare.

O tonă de hârtie salvează 17 copaci

Pentru fabricarea unei tone de hârtie, se folosesc între 2 şi 3,5 tone de copaci, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci.

Prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci.
Prin reciclarea unei tone de hârtie se economisesc 30.000 l apă, se foloseşte între 28 şi 80% mai puţină energie electrică faţă de fabricarea hârtiei obişnuite şi se reduce poluarea aerului cu 95%.

40% din deşeurile aruncate de oameni anual sunt reprezentate numai de hârtie.
În Statele Unite ale Americii, hârtia aruncată anual ar putea asigura căldură pentru 5 milioane de locuinţe timp de 200 de ani.

În anul 2003, în România, s-au produs 260.000 t de celuloză şi 457.000 t de hârtie, ceea ce înseamnă că au fost tăiaţi în jur de 9.000.000 arbori, care puteau fi salvaţi prin reciclarea a aproximativ 450.000 t hârtie folosită.