Reciclarea electronicelor va costa peste 15 milioane de euro

România are nevoie de 93 de puncte de colectare şi opt centre de tratare a deşeurilor din domeniu Timbrul verde aplicat în vederea reciclării produselor electronice şi

România are nevoie de 93 de puncte de colectare şi opt centre de tratare a deşeurilor din domeniu

Timbrul verde aplicat în vederea reciclării produselor electronice şi electrocasnice se simte deja la preţul de la raft. Deşi această taxă este încasată, la nivel naţional nu există o situaţie clară a punctelor de colectare care ar trebui să preia deşeurile de acest tip.

Potrivit estimărilor din domeniu, la nivel naţional sunt necesare 93 de puncte de colectare şi opt centre de tratare a deşeurilor din domeniu. Investiţiile pentru înfiinţarea unui centru şi operarea acestuia nu vor fi amortizate într-o perioadă foarte scurtă de timp, ci dimpotrivă.

Un studiu al Institutului de Cercetări Electrotehnice (ICPE) realizat pentru Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor arată că pentru înfiinţarea unui centru de colectare este necesară o sumă de peste 200.000 de euro, la care se adaugă costurile aferente procesului de funcţionare şi operare din timpul anului, media în acest caz fiind de aproximativ 100.000 de euro. În această situaţie rezultă că sumele totale ce vor fi investite la nivel naţional în cele 93 de centre de colectare se ridică la peste 27 milioane de euro. Însă procesul nu se opreşte aici. Pentru că odată ce au fost colectate, produsele trebuie transferate către centrele speciale de tratare în vederea reciclării. Înfiinţarea unui astfel de punct se ridică la aproximativ 7 milioane de euro, în timp ce costurile de operare se cifrează la pesste 700.000 de euro.

Costurile de publicitate suportate de producători

La nivel naţional, suma totală ce va fi investită pentru înfiinţarea celor opt puncte de tratare se ridică la peste 12 milioane de euro. La toate aceste sume se adaugă aproximativ un milion de euro, bani ce vor fi folosiţi pentru realizarea unei campanii de promovare. "Activităţile de publicitate şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării selective a DEEE vor fi coordonate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Consiliile locale, şi de către cele trei organizaţii colective, specializate în reciclarea echipamentelor din sectoarele IT&C, electrocasnice şi de iluminat. Costurile de publicitate, conştientizare şi educare a populaţiei vor fi suportate în cea mai mare parte din bugetele de marketing ale marilor producători", se arată în studiul ICPE.

Rate de colectare de până la jumătate de kg pe cap de locuitor

Investiţiile realizate şi costurile ce vor fi suportate pentru colectarea şi tratarea echipamentelor electronice nu vor fi acoperite însă de aşa numitul timbru verde. Balanţa dintre venituri şi cheltuieli este negativă până în 2013, pentru amortizarea sumelor investite nefiind exclusă nici majorarea taxei. "Valoarea de 7 lei, la care se adaugă TVA, a fost fixată împreună cu producătorii, însă nu este exclus, ca pe parcurs, această taxă să crească", a declarat, Valentin Negoiţă, preşedintele APDETIC (Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor).

Deşi reprezentanţii instituţiilor implicate în acest proces au anticipat un grad de colectare de 4kg /cap de locuitor în 2008, agenţii economici direct implicaţi în acest proces sunt foarte sceptici. "Noi am luat în calcul o rată de colectare de doar 0,3-0,5 Kg/cap de locuitor pentru anul în curs, urmând să intrăm pe profit de-abia în doua jumătate a anului viitor", a declarat, pentru "Adevărul", Cristian Ioan Pocol, adminstrator al companiei DTM Waste Recycling, din judeţul Ilfov.

Potrivit acestuia, investiţiile premergătoare pentru colectarea deşeurilor electronice s-au ridicat la 500.000 de euro. Investiţiile pentru achiziţia unui utilaj performant pentru dezasamblare sunt programate de-abia peste doi, pentru a vedea cum decurge întregul proces de colectare. În prezent, 90% din cantităţile de deşeuri colectate de DTM Waste Recycling provin de la companii, procent ce nu este de aşteptat să se modifice foarte curând. Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi firma SC Muller-Guttenbrunn Recycling SRL, din judeţul Prahova. Potrivit studiului ICPE, firma a colectat peste 35 tone DEEE pe care le trimite la sediul din Timişoara, urmând ca aceste deşeuri să fie trimise în Austria la firma-mamă. Cantităţile de electronice colectate sunt de la persoane juridice în proporţie de 90%, iar restul de la persoane. "Într-o primă fază, cea mai mare parte a produselor ce vor fi reciclate vor proveni de la segmentul corporate", susţine şi Negoiţă.

Potrivit acestuia, fiecare retailer care comercializează produse electronice şi electrocasnice trebuie să-şi achiziţioneze minimum un container, preţul acestuia fiind de circa 4.000 de euro.

Ţintă optimistă - 3 kg/ cap de locuitor

În vederea aderării la UE, România s-a angajat ca la finele anului 2008 să colecteze anual 4 kg de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă, pentru o populaţie de 21.698.181 locuitori, o cantitate de 84 000 t anual. Din anul 2007, ţinta este de 3 kg/an DEEE pe cap de locuitor. Pentru România această cifră înseamnă foarte mult, iar costurile aferente sunt estimate la 15.000.000 euro la finele anului 2008, adică în jur de 175 euro/pe tona de deşeu reciclat şi procesat. Fiecare cetăţean al Uniunii Europene produce acum, în general, 17-20 de kilograme de DEEE anual.