VIDEO Recensământul: Cum schimbă faţa României

Vom afla câţi mai suntem în ţară şi câţi au plecat

Azi începe cel mai important şi mai complex recensământ realizat la noi. Este prima numărare a populaţiei şi a locuinţelor făcută după integrarea României în Uniune Europeană.

Ultimul recensământ a avut loc în 2002, după reguli mult diferite de cele de acum. Sunt reguli stabilite de Comisia Europeană pentru toate statele din Uniune, în cadrul marii operaţiuni „Eurocensus 2011". Premiera cea mai importantă de acum apare la capitolul migraţie: pentru prima oară, persoanele care locuiesc în străinătate de mai mult de 12 luni nu mai sunt cuprinşi în populaţia României, ci în cea a ţărilor gazdă. Este vorba, potrivit estimărilor făcute de Eurostat (biroul de statistică european), de aproximativ trei milioane de români care muncesc  afară.

Rezultatele din România vor fi comparate cu cele din celelalte state europene, iar situaţia trebuie să se reflecte în oglindă: ce figurează plecat la noi se va regăsi (într-o măsură mai mare sau mai mică) în străinătate. Spania, care a finalizat deja operaţiunea „Eurocensus 2011", a contabilizat în jur de 900.000 de români. Excluderea din populaţie a migranţilor permanenţi înseamnă implicit un număr mai mic de locuitori în România.

Cum se numără migranţii

Pentru „căpşunari" există un formular special, pe care-l va completa familia rămasă în ţară. Întrebările sunt astfel alese încât să surprindă mai multe aspecte ale fenomenului migraţionist, nu doar numărul celor plecaţi. Familia trebuie să spună numele şi data naşterii celui care munceşte în străinătate, să-i dea şi codul numeric personal al acestuia, iar apoi să ofere informaţii despre ce face afară omul respectiv. De exemplu: în ce ţară este, când a plecat ultima dată, dacă lucrează sau este şomer, în ce domeniu şi-a găsit job, dacă trimite bani acasă, la ce intervale şi despre ce sume este vorba.  Nu doar familia va furniza informaţii despre aceste persoane. Recenzorii îi vor întreba şi pe primari, dascăli şi preoţi despre cei plecaţi.

Deşi au existat numeroase studii pe migraţie şi pe remitenţe, abia recensământul ne va oferi o imagine clară asupra acestui fenomen care a luat amploare după integrarea în UE. Specialiştii nu se aşteaptă ca toţi „căpşunarii" să fie cuprinşi în stastistică, dar cred că două milioane tot vor ieşi la iveală. Dacă adăugăm şi sporul natural negativ, este clar că vom avea o populaţie mult mai mică decât cea consemnată acum, oficial - puţin peste 21 de milioane. Probabil, undeva în jur de 19 milioane de locuitori. Se va constata nu doar că România are mai puţini locuitori, ci şi câteva trenduri specifice pe rural şi urban - creşteri ale populaţiei din marile oraşe şi scăderi semnificative în sate (provocate de plecări la oraşe şi în străinătate).

Calitatea locuirii

După migraţie, cea mai interesantă răsturnare de situaţie în statistici ar putea să apară la capitolul locuinţă. De aici se va vedea cât de mult s-a mişcat România de la ultimul recensământ şi până acum. Probabil nu vom mai fi „amărâţii" Europei, deoarece s-a construit enorm şi a explodat consumul, în special după 2005.

Lucrul acesta s-a constatat deja în momentul recensământului de probă, din mai, când echipele au observat că hărţile localităţilor nu mai corespund realităţii. Au apărut străduţe noi care nu figurează în documente oficiale, sunt mulţime de case care nu apăreau în actele primite de la primării. Aşadar, un prim efect va fi creşterea numărului de metri pătraţi construiţi, de locuinţă, pe cap de locuitor.

În al doilea rând, se va înregistra o creştere importantă a dotărilor din locuinţe. Vom şti, pentru prima dată, câte gospodării au aer condiţionat şi centrale termice. Asta va arăta nu numai că a crescut calitatea locuirii, ci şi că România poluează mult peste ce se credea. Vom mai afla, aproximativ, câte case sunt nelocuite, câte închiriate, câte sunt de vacanţă. Câte case din paiantă mai avem, câţi români şi-au introdus singuri apă curentă, câţi şi‑au făcut canalizare, dar şi câţi mai trăiesc cu toaleta în curte sau fără curent electric.

La acest capitol apar termopanele, fapt ce i-a iritat pe unii români care nu înţeleg ce legătură au termopanele lor cu recensământul. Ei bine, întrebarea despre ferestre are rostul ei: va oferi date despre eficienţa energetică a clădirilor şi locuinţelor din România. O mare problemă, cel puţin în statele dezvoltate ale Uniunii, unde o clădire care nu pierde energie termică nu înseamnă doar mai puţin bani la întreţinere, ci şi protejarea mediului, prin consum scăzut de combustibili.

Confidenţialitate

Datele adunate la recensământ nu vor fi folosite în alte scopuri decât în creionarea statistică a României. Nicio informaţie personalizată nu va pleca spre alte instituţii, precum fiscul, ci doar datele prelucrate. Pe baza lor se vor elabora politici. De exemplu, vom şti câte clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic şi câte vor trebui reabilitate.

12 zile va dura perioada de recenzare, mai precis, între 20 şi 31 octombrie.