Războiul brăţărilor s-a mutat la Academie

Afacerea "Brăţările dacice" este pentru prima dată analizată de Academie. O dezbatere tensionată, pe baricade academice, cu argumente pro şi contra. Pe de o parte, prof. dr. Mircea Babeş,

Afacerea "Brăţările dacice" este pentru prima dată analizată de Academie. O dezbatere tensionată, pe baricade academice, cu argumente pro şi contra. Pe de o parte, prof. dr. Mircea Babeş, şeful echipei de experţi care au atestat că brăţările sunt autentice. Pe de altă parte, prof. dr. Constantin Preda, preşedinte al Societăţii Numismatice, care combate teza autenticităţii şi, mai mult, crede că toată această "brăţaromanie" nu este decât o "mare mascaradă".

În sala de consiliu în care a avut loc dezbaterea cu tema "Aurul dacic, între legendă şi realitate", s-au aflat mai multe somităţi academice, dar nu toate dintre cele care au fost invitate. Ca surpriză pentru un mediu academic, şi un poliţist: nimeni altul decât comisarul Aurel Condruz, şeful Poliţiei de Patrimoniu din IGP. Incognito, până la sfârşitul conferinţei, când şi-au declinat identitatea, au fost şi doi reporteri de la Adevărul.

Baricade academice pe tema brăţărilor dacice

Cel care a prezentat teza oficială a autenticităţii brăţărilor a fost nimeni altul decât prof. univ. dr. Mircea Babeş, printre altele şi cercetător ştiinţific principal la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române. De cealaltă parte a baricadei academice, cel care l-a combătut vehement pe Babeş a fost profesorul Constantin Preda, şi el o somitate în domeniu. Profesorul Babeş este cel care a condus "expediţia" ştiinţifico-judiciară care a adus de la Frankfurt primele patru brăţări aşa-zis dacice. Cu ocazia conferinţei de ieri, de la Academie, Babeş şi-a expus pentru prima dată public teza privind autenticitatea brăţărilor. El nu a uitat să critice, în repetate rânduri, ziarul Adevărul pentru dezvăluirile sale, care nu coincid cu cele oficiale.

"Brăţaromania", o mascaradă academică

Pledoaria lui Babeş a fost "demontată" de profesorul Constantin Preda, care a criticat dur curentul "brăţaromaniei". Preda a acuzat atât "dezmăţul" din mass-media, care a prezentat, în opinia sa, cu prea multă pompă şi fără o minimă documentare aşa-zisa descoperire a secolului de la Sarmizegetusa, cât şi atitudinea organelor judiciare care au ajuns să-i sperie năprasnic pe colecţionari. Revenind strict la expunerea profesorului Babeş, profesorul Preda a spus: "Eu nu prea am înţeles nimic din comunicarea domnului Babeş". Şi a argumentat cu propriile ipoteze privind brăţările: au fost găsite într-o groapă, la un metru adâncime, diferă ca şi greutate şi formă de cele din argint, şi ipoteza vidului civilizaţiei aurului, în Dacia, chiar în perioada din care se presupune că ar proveni aceste brăţări. "Nu îi reproşez comisiei care a fost la Frankfurt că a spus că brăţările sunt autentice. Cum nu aş reproşa nici Ministerului Culturii, care se preocupă de recuperarea lor. Ceea ce este de reproşat Ministerului Culturii este că, odată aduse în ţară, nu a adus brăţările aici, la Academie, să le pună pe masă şi să fie verificate în mod ştiinţific de specialişti", acuză Preda. Acesta a mai criticat foarte dur şi faptul că "a fost luată din zbor ideea că sunt autentice, de către organele de poliţie, şi noi trebuie, acum, să acceptăm. În niciun caz!". În final, Preda a promis că-şi va prezenta concluziile în scris, cu argumente ştiinţifice "despre această mascaradă".

Concluzia dezbaterii a tras-o mediatorul, respectiv academicianul Alexandru Vulpe, care a cerut ca, atunci când se va publica cercetarea despre acest tezaur, să se publice toate dosarele, cu toate informaţiile. "Dacă brăţările sunt false, falsul a fost făcut de specialişti", a conchis academicianul Vulpe.