Războiul din Irak nu mai poate fi susţinut multă vreme

Suprasolicitată, ca urmare a frecventelor rotaţii de trupe în Irak (dar şi în Afganistan), armata americană de uscat a atins pragul "liniei verzi subţiri" de alertă, dincolo de care riscul

Suprasolicitată, ca urmare a frecventelor rotaţii de trupe în Irak (dar şi în Afganistan), armata americană de uscat a atins pragul "liniei verzi subţiri" de alertă, dincolo de care riscul unei fracturări devine inevitabil.
Andrew Krepinevich, militar de carieră în rezervă, care a întocmit un raport cu circuit intern pentru uzul Pentagonului, susţine că forţele terestre americane nu mai pot suporta un efort de război în Irak suficientă vreme pentru a lichida insurecţia. Pentru prima oară din 1999, obiectivele în ce priveşte recrutarea pe bază voluntară nu au putut fi atinse, de unde şi decizia de a spori primele şi alte stimulente pentru noii recruţi. Armata de uscat - se arată în raport, care a putut intra în posesia Agenţiei de ştiri Associated Press - se află într-o cursă contracronometru pentru a face faţă cerinţelor războiului, în condiţiile în care este confruntată cu pericolul "unui declin catastrofal" al recrutărilor.
Aparent, angajamentul din Irak nu ar trebui să pară excesiv pentru o armată ale cărei efective se ridică la 500.000 de oameni, dar prelungirea războiului cu mult peste aşteptări a sporit ritmul rotaţiilor, concomitent cu necesităţile instrucţiei şi cu cerinţele unei reorganizări interne, ceea ce a creat serioase probleme. Potrivit lui Krepinevich, comandanţii forţelor terestre nu mai sunt siguri cât timp acestea vor mai putea rezista, înainte de declanşarea unei crize instituţionale.
Concluziile sale coincid cu cele ale unor experţi din afara Administraţiei Bush. Generalul în retragere George Joulwan, fost comandant al forţelor NATO în Europa, este de aceeaşi părere, şi anume că, dacă nu se vor produce schimbări radicale, provocarea unei fracturări în rândurile armatei de uscat nu mai poate fi evitată. Iar John Murtha, membru democrat al Camerei Reprezentanţilor şi veteran al războiului din Vietnam, a propus chiar retragerea cât mai curând din Irak, afirmând că "armata este demoralizată şi epuizată", simpla ei prezenţă alimentând permanent insurecţia.

Polonezii nu se mai retrag
Noul guvern de orientare conservatoare al Poloniei a renunţat la intenţiile precedentei formaţiuni guvernamentale de a trece, chiar de la sfârşitul lunii curente, la retragerea din Irak a celor aproape 1.500 militari, dislocaţi, alături de trupele altor ţări, în zona central-sudică a ţării. Din cele 25 de state care iniţial formau coaliţia aliată, doar 12, între care Kazahstanul şi El Savador, mai au trupe în Irak. România, după cum s-a anunţat în repetate rânduri, va rămâne acolo atât timp cât va fi necesar. Unul din motivele pentru care militarii polonezi sunt dispuşi să rămână la faţa locului este solda dublă faţă de ceea ce primesc acasă. Este dat exemplul unui căpitan, care, în cursul precedentei sale misiuni, a reuşit să economisească 10.000 de dolari şi care acum se pregăteşte pentru o nouă misiune. Noul ministru polonez al apărării, Radek Sikorski, a explicat raţiunile care justifică rămânerea trupelor, deşi sprijinul acordat războiului din Irak a înrăutăţit relaţiile ţării sale cu Germania şi Franţa. Polonia a dat e limpede de înţeles, are nevoie de umbrela de securitate americană, atât timp cât se învecinează cu Belarus, ultima dictatură din Europa. Pe de altă parte însă, conform sondajelor, 70 la sută din polonezi sunt favorabili retragerii.

Militarii români luptă pentru 80 de dolari pe ziÎn momentul de faţă, Armata Română participă la operaţiunile din Irak şi Afganistan cu peste 1.800 de militari. Mulţi dintre aceştia au o bogată experienţă, dobândită de-a lungul timpului în misiunile din Kosovo, Angola sau Bosnia-Herţegovina. Militarii români aflaţi în teatrele de luptă primesc o soldă cuprinsă între 70 şi 80 de dolari pe zi. Chiar dacă îşi pun viaţa în pericol, aceasta este singura şansă a soldaţilor români de a pune un ban deoparte, având în vedere că, în general, o misiune durează şase luni. Ministrul apărării, Teodor Atanasiu, consideră că în 2007 ar putea fi retrase o parte din trupele din Irak. MApN ar putea propune CSAT, spre sfârşitul lui 2006, retragerea unei părţi a trupelor române aflate în teatrele de operaţiuni din Irak, însă nu şi din Afganistan, previziunile indicând că armata afgană nu va fi prea curând pregătită să preia din misiunile forţelor coaliţiei.