Ratele bancare topesc bugetele familiilor

Ratele bancare topesc bugetele familiilor

Pentru un sfert din clienţii băncilor, rambursarea este cea mai grea problemă. Din şapte gospodării româneşti, doar una dispune de venituri lunare suficiente pentru ca restituirea împrumuturilor către bancă să nu fie o povară financiară prea grea.

Mai citeşte şi:

Ipoteci anulate
Recuperatorii în frac, spaima datornicilor
Băncile se luptă cu restanţierii
Creditul scade, restanţele cresc

Printre cei mai activi clienţi ai băncilor se numără patronii, salariaţii şi liber-profesioniştii, arată un studiu cuprins în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei României“, publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Studiul arată că o treime (33,5%) din gospodăriile al căror cap de familie este patron au de restituit împrumuturi bancare. În această situaţie se află şi 28,1% din gospodăriile conduse de salariaţi, 16,7% din familiile de lucrători pe cont propriu, dar şi 9,4% din cele ale şomerilor, 11% din ale pensionarilor, ca şi 5,4% din gospodăriile de agricultori.

Potrivit INS, cumpărarea în rate a unor bunuri a fost primul obiectiv pentru gospodăriile de salariaţi şi de patroni care au făcut împrumuturi.

Casa, pricipalul beneficiar al creditelor

Ponderile cele mai ridicate ale gospodăriilor care au contractat împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru îmbunătăţirea sau repararea locuinţei s-au înregistrat la lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (62%). Pentru acelaşi obiectiv s-au împrumutat 50% din şomeri şi 45% din pensionari.

Studiul INS mai arată că 22% din gospodăriile conduse de patroni au folosit banii atraşi din împrumuturi pentru investiţii sau iniţierea unei noi afaceri. La fel au procedat şi familiile de salariaţi, dar numai în propprţie de 3% din totalul acestora.

Aproximativ 60% din capii de familie chestionaţi de INS au apreciat că starea lor financiară actuală se va menţine şi în viitor, în timp ce 19% au opinat că starea lor financiară de acum se va înrăutăţi.

Dintre aceştia din urmă opinenţi, cei mai mulţi aveau vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani, notează autorii studiului INS. De asemenea, pesimiştii se regăsesc cel mai adesea în rândurile celor cu studii sub nivelul mediu şi printre salariaţi şi pensionari.