Raportul Nicholson despre Romania - in dezbaterea Parlamentului European

Azi, Parlamentul European va dezbate, in sesiune plenara, raportul intocmit de baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne asupra Romaniei. Documentul, adoptat de comisia de politica externa a

Azi, Parlamentul European va dezbate, in sesiune plenara, raportul intocmit de baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne asupra Romaniei. Documentul, adoptat de comisia de politica externa a Parlamentului, va fi prezentat alaturi de celelalte rapoarte de tara - ale celor zece state care vor deveni membre UE de la 1 mai si al Bulgariei, tara care, impreuna cu Romania, este programata sa adere in 2007. Toate aceste evaluari reliefeaza diverse minusuri in procesul de adoptare a aquis-ului comunitar.
Bulgaria nu trebuie luata la pachet cu Romania
In cazul celor zece viitoare membre, se specifica faptul ca problemele semnalate de raportori pot fi solutionate dupa aderare. In cazul Bulgariei, raportorul Geoffrey van Orden apreciaza ca, in cazul in care guvernul de la Sofia continua reformele in acelasi ritm, "negocierile de aderare ar trebui sa fie incheiate in 2004, conform principiului "meritelor proprii", iar tratatul de preaderare ar trebui semnat cat de curand posibil in 2005". Van Orden insista asupra sintagmei "principiul meritelor proprii", apreciind ca Bulgaria trebuie tratata individual, nu "la pachet" cu Romania (cum a recomandat Comisia Europeana intr-un document aditional la ultimul raport de tara). Desi nu mentioneaza in raport, van Orden a declarat in repetate randuri ca admiterea Bulgariei in Uniune nu trebuie intarziata din cauza Romaniei, ale carei performante slabe o recomanda pentru o admitere la o data ulterioara. Dintre toate rapoartele de tara, raportul baronesei Nicholson asupra Romaniei este singurul explicit negativ. Aceasta nu inseamna ca nu sunt remarcate progresele facute de guvernul de la Bucuresti in diverse domenii (inclusiv in campania anticoruptie, in reforma in Justitie, sau in domeniul economic). Concluzia generala este ca, in situatia din Romania, "minusurile" sunt mai numeroase si mai profunde decat "plusurile", astfel incat se recomanda Comisiei Europene si Consiliului "sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei, acordand intreaga prioritate eforturilor de a ghida aceasta tara catre instaurarea statului de drept, care este cel mai important dintre criteriile politice stabilite la Copenhaga". Formularea, destul de ambigua, este echivalata de multi dintre parlamentarii din comisia de politica externa, care au votat raportul Nicholson, cu o regandire a datei la care Romania ar urma sa incheie negocierile, deci cu o amanare a aderarii Romaniei la Uniune. Baroana Nicholson considera ca Romania nu mai indeplineste criteriile politice de aderare Pentru prima oara de cand se intocmesc astfel de rapoarte de evaluare, raportul d-nei Nicholson remarca faptul ca "in ciuda progreselor realizate intr-o serie de domenii, Romania se confrunta, in prezent, cu dificultati serioase in indeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga". Ceea ce reprezinta un regres serios fata de anii precedenti; in definitiv, indeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga este esentiala pentru ca o tara sa inceapa negocierile de aderare la UE. Documentul atrage atentia ca "finalizarea negocierilor de aderare in 2004 si aderarea la Uniune in 2007 sunt imposibile, daca Romania nu implementeaza pe deplin urmatoarele:
- masuri anti-coruptie, in special referitoare la coruptia la nivel politic
- asigurarea independentei in modul de functionare a sistemului judiciar, in special prin limitarea prerogativelor ministerului Justitiei
- garantarea libertatii presei, in special prin adoptarea de masuri decisive impotriva hartuirii si intimidarii jurnalistilor, precum si incetarea controlului economic asupra mass-media, care a dat nastere auto-cenzurii
- oprirea tratamentului necorespunzator in statiile de politie (...)".
In plan economic, raportul remarca "progresele facute pentru obtinerea stabilitatii macroeconomice in cadrul unei cresteri semnificative a PIB-ului in 2002 si in prima jumatate a anului 2003" si saluta faptul ca "economia Romaniei se apropie de statutul de economie de piata functionala". In continuare, se cere guvernului de la Bucuresti "sa-si continue programul de reforme structurale intr-un ritm mai sustinut pentru a putea face fata presiunii competitionale in cadrul Uniunii". Concluziile acestui capitol sunt mai degraba pesimiste; se afirma ca "drumul Romaniei catre aderare este mai degraba dificil, partial datorita inceperii tarzii a privatizarii si restructurarii intreprinderilor publice, partial datorita faptului ca mediul de afaceri nu este nici capabil sa stimuleze afacerile indigene, nici atractiv pentru investitiile straine directe". "In acest context", se recomanda "doua prioritati trebuie indeplinite de urgenta: restructurarea sectoarelor-cheie ca energia, mineritul si transporturile si stabilirea unui mecanism de calcul al pretului pentru gazele naturale, care sa reflecte costurile pe termen scurt si pe termen lung".
Parlamentarii europeni cer Romaniei sa-si aplice legile adoptate
In privinta celui de-al treilea criteriu de evaluare - adoptarea aquis-ului comunitar -, raportul saluta incheierea a 22 de capitole de negociere din cele 31, insa cere guvernului sa asigure si aplicarea legislatiei deja adoptate. Se cere, de asemenea, accelerarea procesului de aliniere la legislatia comunitara in domenii ca libera circulatie a serviciilor, politica de competitie, pescuitul, sistemul de impozitare si politica regionala. Se cere guvernului "sa continue adoptarea legislatiei in domeniul agricol, sa faca din reforma structurala in agricultura principala sa prioritate si sa aplice o politica de dezvoltare rurala care sa contribuie la crearea de slujbe alternative pentru multi dintre micii fermieri". Raportul "reaminteste Romaniei ca de o reforma administrativa cuprinzatoare depinde intreaga credibilitate a angajamentelor asumate in cursul negocierilor" si cere primului-ministru "sa dea dovada de o conducere politica puternica in acest domeniu, pentru ca Romania sa poata aplica legile UE". In final, raportul Nicholson "recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei, acordand intreaga prioritate eforturilor de a ghida aceasta tara catre instaurarea statului de drept" si cere Comisiei "sa elaboreze de urgenta un plan pentru o monitorizare intensa si efectiva a modului de aplicare a partilor din aquis deja adoptate de Romania, in special in domeniile Justitiei si Afacerilor Interne, plan prevazut cu repere clare". Se cere, de asemenea, Comisiei "sa acorde asistenta in lupta impotriva coruptiei".
Parlamentul European - ultimul cuvant in ratificarea aderarii Romaniei la UE
Penultimul paragraf al raportului Nicholson "reaminteste autoritatilor romane ca, potrivit Articolului 49 din Tratatul UE, acordul Parlamentului European reprezinta o preconditie pentru aderarea Romaniei, iar Parlamentul European va trebui sa fie convins ca Romania indeplineste criteriile politice de la Copenhaga". Formularea se doreste, probabil, o replica la adresa afirmatiilor facute de unii dintre liderii romani, care au minimalizat importanta evaluarilor facute de Parlamentul European. Intr-adevar, Parlamentul European trebuie sa ratifice aderarea Romaniei la UE. Insa aceasta ar urma sa fie supusa la vot dupa incheierea negocierilor de aderare si dupa semnarea tratatului de preaderare. Pana atunci, rapoartele Parlamentului European au valoare consultativa. Daca va fi adoptat, azi, in plenul legislativului de la Strasbourg (cum este foarte probabil sa se intample), raportul Nicholson va fi inaintat Comisiei Europene si Consiliului European, cu caracter consultativ. Comisia Europeana (cu care Romania poarta negocieri) poate sa tina seama de aceste recomandari sau poate sa ia in considerare doar unele aspecte din raportul Nicholson. La randul sau, Consiliul UE (format din ansamblul sefilor de state sau de guverne ai Uniunii) poate lua, sau nu, in considerare recomandarea Parlamentului ca negocierile cu Romania sa fie "reorientate". In ultima instanta, totul depinde de vointa politica a statelor UE ca extinderea sa continue in ritmul stabilit la summitul de la Bruxelles, din decembrie anul trecut. Pana atunci, insa, mai multe dovezi de seriozitate din partea Bucurestiului in aplicarea reformelor cerute - si nu doar de d-na Nicholson sau de parlamentarii europeni, ci si de alte instante europene - ar fi mai mult decat necesare.