Rapirea "made in Romania" este competitiva pe plan international

In incercarea de a oferi cititorilor o viziune din exterior asupra unei "rapiri murdare" puse la cale de acasa de omul de afaceri de origine siriana Omar Hayssam, am descoperit ca lumea este prea

In incercarea de a oferi cititorilor o viziune din exterior asupra unei "rapiri murdare" puse la cale de acasa de omul de afaceri de origine siriana Omar Hayssam, am descoperit ca lumea este prea putin interesata de dedesubturile afacerii si de faptul ca la baza se afla un scandal de coruptie. Peste hotare este suficient ca trei jurnalisti romani au fost rapiti de "teroristii irakieni" si eliberati de autoritatile de la Bucuresti fara ca acestea sa-si negocieze politica externa. In general, lumea s-a aratat interesata doar de etapele-cheie si de momentele critice ale operatiunii. A fost tratata ca una din lungul sir al rautatilor rebelilor irakieni. Se pare ca este mai convenabil ca rapirea celor trei sa aiba aspectul general al celorlalte rapiri "pe bune". Nici oficialii straini nu se inghesuie sa o izoleze ca pe o afacere romaneasca si se prefera tacerea in legatura cu "costumul national" pe care il poarta intreaga tevatura. Ambasada americana, spre exemplu, nu s-a aratat deloc bucuroasa sa-si dea cu parerea, pozitia oficiala fiind ca prefera sa nu comenteze atat timp cat investigatiile sunt in desfasurare. La randul sau, Ambasada Marii Britanii aminteste foarte sec ca ambasadorul Quinton Quayle l-a felicitat pe presedintele Basescu pentru felul in care a rezolvat criza si "nu mai are nimic de adaugat". Iar Ambasada Frantei, in ton, isi rezerva dreptul de a nu comenta actualele dezvaluiri, confirmand ca toata lumea prefera deocamdata sa considere rezolvarea cazului o victorie in contul Romaniei.
Laude pentru intransigenta
Presa de limba engleza a prezentat lunga drama a celor trei ziaristi romani luati ostatici punand accent pe refuzul presedintelui Traian Basescu de a retrage militarii romani din Irak si pe declaratia ca Romania "nu si-a negociat politica externa cu sechestratorii si nici nu a platit pentru rascumpararea ziaristilor". In timp ce Associated Press a facut o cronologie exacta a evenimentului, agentiei Reuters nu-i erau clare imprejurarile eliberarii acestora. "The Independent" titra: "Eliberarea ostaticilor romani, o raza de lumina in Irak", subliniind ca acest fapt reprezinta una din putinele vesti bune, de prima importanta, de cand insurgentii au lansat valuri de atacuri ucigatoare. Si cotidianul "China Daily" sustinea ca eliberarea ostaticilor reprezinta una din putinele realizari majore in domeniul securitatii de la lansarea valului de rapiri. Presa de peste Ocean a scris ca orice pas inapoi al Romaniei ar fi dus la cresterea numarului de rapiri, iar pozitia intransigenta pe care a avut-o presedintele Basescu a fost bine vazuta la Washington.
"Victime ale afaceristilor"
Pe tot parcursul crizei ostaticilor romani in Irak, principalele cotidiane franceze s-au limitat la relatari ale momentelor relevante ale acesteia, urmarind consecvent evolutia cazului. Tonul a fost retinut, jurnalistii evitand speculatiile pe marginea acestuia. Au acordat, insa, spatii largi arestarii omului de afaceri Omar Hayssam si declaratiilor acestuia privind sponsorizarea deplasarii ziaristilor romani in beneficiul propriilor afaceri (Le Monde, Liberation, Le Figaro). In context, toate sursele citate au amintit despre dezbaterile aprinse in mass-media romanesti asupra "amatorismului" si a "problemelor deontologice" ridicate de acest tip de "nasire" a reportajelor unor ziaristi intr-o zona de mare risc. Majoritatea jurnalistilor francezi ii numesc, de altfel, pe cei trei romani "victime ale afaceristilor". Singurele comentarii facute in presa franceza se refera la cazul ziaristei Florence Aubenas si a ghidului ei, inca detinuti in Irak, paralela dintre cele doua rapiri scotand in evidenta succesul romanilor.
Lipsa comentariilor avantajeaza Bucurestiul
Cazul celor trei ziaristi romani rapiti in Irak, subiect care tine in continuare prima pagina a ziarelor romanesti, a trecut aproape neobservat in presa germana. Publicatiile, precum "Der Spiegel", care au relatat despre ostaticii romani, au facut-o constiincios, punctual si neutru, fara a se lansa in vreun comentariu asupra deznodamantului rapirii. Cel mai des citate sunt autoritatile romane, ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, si presedintele Traian Basescu. Pentru ca prezenta trupelor de mentinere a pacii in Irak sub comanda SUA a fost candva subiect de dezbatere in Germania - foarte multi germani pronuntandu-se impotriva interventiei americane -, s-a acordat ceva mai multa atentie refuzului lui Basescu de a negocia cu rapitorii eliberarea ziaristilor contra retragerii trupelor din Irak. Rapirea si eliberarea ziaristilor romani ridica atat de multe semne de intrebare, incat devine absolut neinteligibila pentru consumatorul de presa german, care a primit doar informatii minime - si aceasta doar din cand in cand - despre sirul evenimentelor. Cetateni germani, care lucreaza in Romania si sunt la curent cu versiunea romaneasca a "filmului rapirii", precum si surse din cercurile diplomatice din Romania considera ca "lipsa mediatizarii crizei ostaticilor in presa germana este in avantajul Romaniei". "Cu siguranta, comentariile elaborate ar fi scazut credibilitatea tarii peste granite", au afirmat acestia.
"Rapire pe romaneste"
In general obiectiva si destul de bine informata cu privire la evenimentele din Irak, in cazul celor trei jurnalisti rapiti, presa rusa a preluat, in mare masura, informatiile furnizate de canalele de stiri internationale. Imediat dupa anuntarea evenimentului, Agentia de informatii "Regnum" a lansat versiunea potrivit careia rapirea este o masura de retorsiune pentru planurile presedintelui Basescu de a prelungi prezenta trupelor romanesti in Irak. Dupa ce implicatiile interne ale afacerii au inceput sa se contureze deja pe 7 aprilie, editia electronica a "Vremia Novostei" publica un articol cu un titlu sugestiv: "Rapirea jurnalistilor este suspecta". Materialul insista asupra rolului lui Omar Hayssam in organizarea calatoriei jurnalistilor, implicarii acestuia in aparitia presupusei cereri de rascumparare, legaturilor de durata cu PSD, neuitand sa mentioneze informatia lansata de patronul unui club de fotbal, potrivit careia Marie-Jeanne Ion s-a aflat in relatii apropiate cu omul de afaceri sirian. "Vremia Novostei" a consemnat si o versiune mai putin vehiculata in Romania, potrivit careia rapirea ar fi fost organizata chiar de catre serviciile speciale romane, de fapt membri ai acestora care "au ramas fideli KGB-ului", cu scopul de a discredita politica presedintelui Basescu. In aceeasi zi, ziarul guvernamental "Rossiiskaia Gazeta", publica un alte material, intitulat "Rapire pe romaneste", care reproducea aceleasi informatii ca si articolul din "Vremia Novostei", un spatiu mai larg fiind acordat legaturilor de afaceri dintre Omar Hayssam si fostul partid de guvernamant din Romania. O informatie interesanta a aparut pe site-ul de analiza politica "polit.ru", la sfarsitul lunii martie, publicatia anuntand ca serviciile speciale romane pregatesc o operatiune pentru eliberarea jurnalistilor din Irak.