Randamente garantate pentru plasamente

Băncile îşi propun să asigure un câştig minim pentru produsele hibride Speriaţi de evoluţiile recente de pe pieţele financiare internaţionale, investitorii caută instrumente cu risc

Băncile îşi propun să asigure un câştig minim pentru produsele hibride

Speriaţi de evoluţiile recente de pe pieţele financiare internaţionale, investitorii caută instrumente cu risc minim.

Criza economică a amplificat scepticismul investitorilor, fie ei clienţi instituţionali sau persoane fizice. În aceste condiţii, aceştia se orientează spre plasamente mai puţin riscante, care să le asigure, totuşi, câştiguri peste medie.

În această categorie intră şi produsele hibrid ce îmbină o componentă de economisire într-un depozit bancar cu una investiţională, cu participarea unui fond de investiţii. Deşi sunt produse sofisticate, prea puţin înţelese de marea majoritate a publicului investitor, analiştii spun că dacă vor fi bine promovate, au toate şansele să fie încununate de succes.

Succesul stă în promovare

"Aceste produse sunt create pentru cei care au puterea să le înţeleagă, iar numărul lor este în creştere. Până la urmă va depinde de cât de agresive vor fi campaniile de promovare", explică Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analysts.

La rândul său, Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă KTD Invest, este de părere că succesul oricărui produs, bancar sau nu depinde de eficienţa promovării.

"Aproape că nu e nevoie să înţeleagă foarte bine produsul. Românii cumpără multe produse fără să înţeleagă exact cum funcţionează", adaugă Panait.

Pe piaţa românească a fost lansat primul fond de investiţii închis cu capital garantat, aparţinând OTP Bank. Clientul constituie iniţial un depozit bonificat cu o dobândă de 14%, dar există şi posibilitatea participării directe la fond. Depozitul este scadent la trei luni.

După această perioadă, clientul are libertatea de a păstra banii la aceeaşi instituţie bancară, doar că dobânda va fi cea practicată în mod standard.

În paralel, clientul cumpără unităţi de fond, a căror valoare nominală este de 1.000 de lei. Suma constituită în depozit poate fi cel mult egală cu investiţia din fond. După primul an, banca garantează un randament fix de 12%, indiferent de evoluţia pieţelor financare.

Iar pentru următorii doi ani, clientul poate obţine un randament de cel mult 15%, în funcţie de evoluţia coşului de acţiuni şi a indicelui de participare la performanţă.

Fond închis cu capital garantat

"Investitorii cu experienţă au devenit reticenţi, dar ştiu că la un moment dat piaţa îşi va reveni. Aşa că, având în vedere evoluţiile recente, cred că acesta este cel mai atractiv segment de piaţă pentru cea mai mare parte dintre românii cu apetit de risc. Iar pentru cei care cunosc foarte bine piaţa, bursa va rămâne în continuare mai atractivă, pentru că aici posibilităţile de câştig sunt mai mari", explică preşedintele KTD Invest.

Produse similare, dar în colaborare cu fonduri deschise de investiţii, oferă şi Bancpost sau Unicredit-Ţiriac Bank. Bancpost oferă produsul denumit Ronsmart în patru variante, în funcţie de perioada de constituire a depozitului şi de raportul dintre valoarea plasată în depozite şi la fond.

Astfel, dobânda porneşte de la 10% şi ajunge la maximum 12%. La Unicredit suma investită este împărţită în mod egal între depozit şi fondul de investiţii. În plus, dobânda este de 12%/an pentru depozitele în lei constituite pe o perioadă de trei luni şi de 8% pentru varianta în euro.

Potenţial pentru produsele investiţionale

Comparativ cu vecinii din Europa Centrală şi de Est, România stă mult mai bine la capitolul servicii corporate, carduri de credit şi internet banking. Totuşi, în ceea ce priveşte produsele pentru investiţii, ţara noastră rămâne o piaţă mult mai puţin dezvoltată faţă de alte state din regiune.

"Sectorul de investiţii al pieţei bancare se va dezvolta în România într-un ritm deosebit în următorii ani, pentru că în alte ţări acest segment ajunge la 5-10% din PIB", susţine Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank România.

Valoarea fondurilor pe cap de locuitor ajunge în România la 25 de euro, în timp ce în Ungaria se situează la 700-800 de euro.