Adevarul.ro

Radu Tinu, fostul adjunct al şefului Securităţii Timiş, a povestit pentru „Adevărul" cum a urmărit-o pe Herta Müller, scriitoare de origine română, laureată a Premiului Nobel în 2009. Scriitoarea a intrat în atenţia Securităţii când a început să se vadă cu un spion german. Considerată un element problemă, Herta Müller a primit „cadou" un microfon plantat în casă.

Câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, Herta Müller, născută la Niţchidorf, Timiş, a fost o persoană incomodă pentru securişti. Scriitoarea a povestit în cărţile sale despre cum a fost hărţuită de oamenii cu „ochi albaştri", acesta fiind unul dintre motivele pentru care a primit distincţia.

„În dosarul meu există două persoane diferite. Una se numeşte «Cristina», este duşman al statului, este combătută. Pentru a o compromite pe această Cristina, în atelierul de falsuri al departamentului D (dezinformare) a fost fabricată o fanţoşă din toate ingredientele care-mi pot face cel mai mult rau: o comunistă credincioasă sistemului, o agentă lipsită de scrupule. Oriunde mă duceam, eram condamnată să trăiesc cu această fantoşă. Ea nu era doar pusă pe urmele mele, ci mi-o lua chiar înainte", a povestit scriitoarea despre cum a trăit în comunism într-un interviu acordat „Deutsche Welle", în octombrie.

„Nu mai ţin minte unde am montat microfonul"

Radu Tinu (60 de ani), adjunctul Securităţii Timiş în acea vreme, susţine însă că scriitoarea exagerează. „A intrat în atenţia noastră în momentul în care a început să se întâlnească cu ataşatul cultural al Germaniei, care era un spion. Atunci a intrat în verificări, nu în anchete! Dar aşa se făcea, când cineva avea legături cu spioni. Ea vorbeşte că apartamentul ei era răvăşit mereu, că găsea tablourile mutate. Nu este adevărat", a declarat Radu Tinu.

Fostul şef de Securitate trebuia să-i monitorizeze pe studenţii străini şi pe artişti, iar Herta Müller era considerată un element problematic pentru regimul de atunci.

Potrivit lui Tinu, securiştii i-au făcut o singură vizită în apartament, când nimeni nu era acasă. Atunci ofiţerii au montat un microfon pentru a putea avea control asupra scriitoarei.

„Nu mai ţin minte unde a fost montat. Se puneau în pereţi, la bec, la priză, oriunde. Oricum, nu a fost depistat niciodată microfonul. Au trecut 25 de ani de atunci, nu îmi amintesc nici care a fost apartamentul ei. Vă daţi seama, la câte microfoane am montat... Dacă luam numai o sută de euro pe bucată eram acum milionar", a mai povestit Radu Tinu.

„Herta era atipică"

Herta Müller a fost chemată de trei ori la Securitate. De două ori să poarte discuţii cu colonelul Neculai Păduraru, iar a treia oară a fost când a primit paşaportul ca să poată pleca. „Era chemată pentru verificări, să se vadă dacă e sinceră", susţine Tinu.

Scriitoarea îi făcea pe securişti să se enerveze prin atitudinea ei nonconformistă. „Era atipică. Se îmbrăca ciudat şi prost. La blugi, avea un crac mai lung, unul mai scurt. Se tundea în scăriţe. Mie personal nu mi-a plăcut de ea, era urâtă", a mai afirmat Radu Tinu. Bănăţeanca a fost suspendată din învăţământ, însă, spune Tinu, chiar el a intervenit pentru a fi reprimită în sistem: „Ne-am întâlnit cu Herta la inspectoratul şcolar. Am fost trimis ca inspector de la Ministerul Învăţământului. A fost suspendată pentru că fuma ca un turc. Obişnuia să fumeze şi în clasă. La intervenţia mea a primit o catedră".

Dădea informaţii spionilor nemţi

Fostul colonel mai susţine că Herta Müller era curtată de servicul de spionaj german, astfel că Securitatea a trebuit să se poarte cu mănuşi cu ea.

Herta Müeller a povestit în cărţile sale despre acţiunile întreprinse de securişti împotriva sa

Scriitoarea se întâlnea des, la Bucureşti, cu ataşatul cultural. „Herta Müller fabulează mult în romanele ei. Practic, scrie din experienţele altora. Ea nu a fost deranjată de Securitate. Din păcate, are o psihoză. Scrie că a fost dezbrăcată de un securist pe numele Pelea. Probabil că se referea la colonelul Pele, dar acesta nu s-a întâlnit niciodată cu ea. Eu am fost şeful lui şi vă spun că nici nu a vorbit cu ea. Nu ştiu să fi fost chemată de un subaltern de-al meu, cel puţin cât am fost eu acolo", a afirmat Radu Tinu. Mai mult, acesta susţine că nici măcar prima ei carte, care a apărut la Editura Kriterion, nu a fost cenzurată.

„Cum a apărut în Germania, cum a fost premiată!", a mai adăugat Tinu. El mai susţine că securiştii timişoreni au răsuflat uşuraţi când au scăpat de Herta Müller în 1987, pentru că scriitoarea era ca un ghimpe pentru ofiţerii care erau „nevoiţi să suporte fiţele ei".

Până la închiderea ediţiei, laureata Premiului Nobel pentru Literatură nu a putut fi contactată pentru a comenta afirmaţiile lui Radu Tinu.

A făcut parte din lotul „Timişoara"

Radu Tinu s-a născut la Beba Veche , în judeţul Timiş. Acesta a ajuns, în anul 1983, adjunctul de la Securitatea Timiş, iar înainte a ocupat postul de şef al Securităţii din Teleorman. El a făcut parte din lotul „Timişoara", în 1990. După ce a stat în arest timp de 717 zile, Radu Tinu a fost achitat. Acum este director la ASIROM, sucursala Timişoara.

Răscumpărată cu 8.000 de mărci

Herta Müller a fost „răscumpărată" de statul german de la comunişti. Preţul a fost 8.000 de mărci. „A fost o înţelegere neoficială între şefii celor două state. Banii erau aduşi de rude ale celor care aveau nevoie de paşaport. Sumele erau între 7.500 şi 8.000 de mărci germane de persoană, dacă nu era absolvent al unei facultăţi costisitoare pentru stat, cum e Medicina, de exemplu. Pentru Herta Müller, suma a fost de 8.000 de mărci", a povestit Tinu.

Un document eliberat în luna aprilie 2008 de CNSAS arată că Müller şi încă doi scriitori erau urmăriţi de Securitate prin operaţiunea „Bănăţenii". În urmă cu 21 de ani, în octombrie 1988, Securitatea a pus la punct un „plan de măsuri" prin care cei trei scriitori să fie influenţaţi „pozitiv".

Alte documente ale Securităţii arată cum Herta Müller a fost denigrată în rândul nemţilor, motiv pentru care a avut de suferit înainte de a ajunge în Germania. Monitorizarea Hertei de către comunişti a continuat şi după ce a ajuns în Germania.