Putem fi optimisti ca Romania va incheia negocierile de aderare pana la sfarsitul acestui an

- declara pentru Adevarul ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Etienne -

- Domnule ambasador, negocierile Romaniei de aderare la UE au intrat in linie dreapta. Credeti ca avem sanse sa le incheiem pana in luna octombrie, cand se termina mandatul actualei Comisii Europene?
- Inca de la sfarsitul anului trecut, Consiliul European - cu sprijinul puternic al Frantei - a stabilit un calendar foarte clar pentru Romania si Bulgaria: incheierea negocierilor de aderare in 2004, semnarea unui singur Tratat de Aderare la inceputul lui 2005 si aderarea efectiva in 2007. Acest calendar a fost reasumat si la summitul de saptamana trecuta, de la Bruxelles. Noi am afirmat intotdeauna ca respectarea acestui calendar depinde de indeplinirea anumitor conditii de catre tara dumneavoastra. Putem constata ca Romania a facut mari progrese in ultima vreme in negocierile de aderare - si inchiderea capitolului referitor la agricultura este un bun exemplu in acest sens. Speram ca si capitolul energiei va fi in curand inchis. Raman capitolele libera circulatie a serviciilor, concurenta, politica regionala, mediul si justitia si afacerile interne. Sunt convins ca, si cu sprijinul Frantei, negocierile de aderare pot avansa destul de repede in toate aceste capitole. Aceasta in cazul in care Romania propune nu numai solutiile cele mai potrivite, care corespund aquis-ului comunitar pentru aspectul legislativ, dar prevede si calendare, si mijloacele realiste pentru implementarea acestor reforme. In mod deosebit pentru trei domenii, reforma administratiei publice, reforma justitiei si reforma economiei. Daca Romania reuseste sa accelereze aceste reforme, cred ca putem fi optimisti ca negocierile vor fi incheiate pana la sfarsitul acestui an.
- Care capitol vi se pare cel mai dificil de incheiat?
- Pentru toate candidatele la aderare, capitolele referitoare la mediu si la concurenta au fost cele mai grele, pentru ca ele comporta multe consecinte financiare si economice. In cazul Romaniei, cred ca justitia si afacerile interne vor da cel mai mult de lucru negociatorilor, acest capitol ramanand, probabil, printre ultimele de inchis. Acest capitol include atat reforma justitiei, cat si politica de lupta impotriva coruptiei si supravegherea frontierelor. Toate aceste aspecte sunt foarte importante.
- V-ati referit la sprijinul Frantei fata de eforturile de aderare ale Romaniei la UE. Cum se manifesta, concret, acest sprijin?
- Inca de la inceputul negocierilor de aderare cu Romania, in anul 2000 (cand Franta a si detinut presedintia Uniunii, in a doua parte a anului), noi am sprijinit intotdeauna cu energie si - sper - eficienta toate demersurile Romaniei pentru adoptarea aquis-ului comunitar. Acest sprijin corespunde unei indelungi traditii de relatii foarte stranse intre Romania si Franta, inca de la infiintarea statului roman. Ca si in trecut, Franta doreste sa fie un partener privilegiat al Romaniei. Sprijinul nostru s-a exprimat si se va exprima in continuare pe trei planuri: politic, tehnic, prin zecile de experti francezi aflati in tara dumneavoastra prin programe europene sau bilaterale si, in al treilea rand, prin prezenta intreprinderilor franceze care reprezinta cel mai important investitor strain in Romania. Investitiile noastre nu atrag doar capital pentru tara dumneavoastra, dar contribuie, de asemenea, la includerea cat mai rapida a Romaniei in piata unica europeana. Ele permit o evolutie a modurilor de gestiune, a mentalitatilor, si asta reprezinta o investitie tot atat de importanta ca si cea financiara.
- La Consiliul European de la Bruxelles, care s-a incheiat saptamana trecuta, s-a remarcat o grupare a noilor membri din Europa de Est in jurul Marii Britanii, in opozitie fata de nucleul franco-german. Va asteptati ca Romania, dupa aderare, sa se alature axei Paris-Berlin?
- Nu sunt de acord cu aceasta apreciere. Nu este adevarat ca s-au creat doua tabere antagonice, cu noii membri de o parte si Franta si Germania de cealalta. Au existat si exista diferente de opinii si intre vechii membri, si intre cei noi. Insa, in final, Consiliul a fost incununat de succes; s-a adoptat un document istoric, prima Constitutie Europeana, care reprezinta un progres institutional si politic pentru Uniunea Europeana, permitand consolidarea institutionala a Uniunii. Acesta este un succes mai presus de tabere, si cu participarea directa a tuturor celor 25 de membri. Dar nu numai cei 25 de membri au participat la elaborarea Constitutiei, ci si cele trei tari candidate - Romania, Bulgaria si Turcia, in cadrul Conventiei pentru Viitorul Europei.
- Se apropie 14 iulie. Cum veti sarbatori ziua nationala a Frantei?
- Anul acesta vom incepe ceva mai devreme. In afara receptiilor traditionale de 14 iulie, mai organizam un eveniment, pe 8 iulie, data pe care am dedicat-o sarbatoririi parteneriatului franco-roman in domeniul cultural, economic si social. Aceasta zi ne va oferi ocazia de a prezenta importanta cooperarii economice dintre tarile noastre, dar si aceea a aspectelor sociale ale relatiilor franco-romane, a solidaritatii existente intre societatile civile din Franta si Romania.