Puscaria - facultate de infractori

In doar sase zile, Penitenciarul de Minori si Tineri din Craiova a trimis la familiile lor trei detinuti care nu si-au executat pedepsele. I-a trimis arsi de vii, gata ambalati in cosciuge, ca si cum

In doar sase zile, Penitenciarul de Minori si Tineri din Craiova a trimis la familiile lor trei detinuti care nu si-au executat pedepsele. I-a trimis arsi de vii, gata ambalati in cosciuge, ca si cum la 17 ani - oricat de multe rele ar fi facut - era momentul sa-si incheie socotelile cu lumea asta. Mai mult, o pseudorevolta in care detinutii si-au dat mana cu fratii-gardieni, orchestrata, se pare, de conducerea inchisorii, a vrut sa arate ca tot mortii sunt vinovati pentru ca aveau chibrituri in camera de detentie. Aveau doar chibrituri, pentru ca nu au putut mitui pentru mai mult. Viorel, Marius si Ionut n-au avut banii lui Zaher Iskandarani, care se dotase cu celular in puscarie, si nici functia celebrului colonel SPP Trutulescu, care - incarcerat fiind - era condus de gardieni sa-si trateze cariile la un prieten stomatolog. Totusi, chibriturile celor trei minori, mobilul lui Zaher si plimbarile lui Trutulescu inseamna acelasi lucru: in penitenciare exista foarte multe probleme, grave, care pot genera, cum s-a vazut zilele acestea, inclusiv adevarate tragedii. Dar asta nici macar nu e cea mai mare hiba a puscariilor din Romania. Cea mai grava problema consta in faptul ca inchisoarea e o "facultate" pentru cei trimisi sa ispaseasca o pedeapsa. Aici, al doilea scop pentru care intra omul in puscarie, reeducarea, e aproape inexistent. Dupa cativa ani de detentie, omul - condamnat, sa spunem, pentru vatamare corporala grava - iese "specializat" si in talharie, si in santaj, ba chiar si in coruptie, daca a avut cu ce sa unga gardienii. Ca lucrurile stau asa o demonstreaza statisticile oficiale ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, din care rezulta ca majoritatea detinutilor revin... "acasa". Astfel, din totalul de 41.534 de persoane aflate in unitatile penitenciare, peste 19.000 - deci jumatate - sunt detinuti recidivisti. In acest ingrijorator procent intra cei pentru care infractiunea este o a doua natura si cei pentru care penitenciarul a fost, intr-adevar, o "facultate". O alta deprindere care se poate invata lejer aici este consumul de droguri. Paza e rarefiata si blanda, asa ca la mititica, daca vrei sa treaca mai usor timpul, poti, fara probleme, sa-ti cumperi stupefiante. Astfel, in doi ani de zile, numarul detinutilor consumatori de droguri a crescut de patru ori. Sigur, oficial s-au dat si se vor da intotdeauna explicatii: in Romania, avem un gardian la sase detinuti (fata de 1/3 in Bulgaria, 1/2,6 in Slovenia, 1/3,2 in Cehia etc.); personalul de profil socioeducativ este insuficient (607 persoane pentru aproape 42.000 de detinuti); avem penitenciare unde gradul de ocupare este cu mult peste indicele mediu (280 la suta la Bacau, 220 la suta la Jilava, 193 la suta la Targu Jiu etc.), adica puscariasii dorm claie peste gramada, cu toate consecintele ce decurg de aici. Explicatiile nu rezolva insa problemele, iar vina celor care lucreaza in penitenciare este continuata afara de cei care se ocupa de niste chestii pompos intitulate si care dau bine in rapoartele catre Uniunea Europeana: derularea de programe de reabilitare si reconversie sociala. Fonduri europene de milioane de euro au fost investite in centre-pilot, in seminarii si simpozioane, in pregatirea de specialisti s.a.m.d. Iar rezultatele intarzie sa apara, pentru ca ceea ce functioneaza in tarile civilizate nu poate fi aplicat la noi, pentru simplul fapt ca un model trebuie adaptat, si nu copiat. Statul roman nu poate asigura locuri de munca pentru toti oamenii normali, darmite pentru cei cu cazier. Cat despre intreprinzatorii privati, acestia ar trebui cointeresati material, cu eventuale facilitati, ca sa se lege la cap cu asemenea salariati. O solutie, atat pentru descongestionarea puscariilor, cat si pentru evitarea transformarii acestora intr-o pepiniera de recidivisti ar putea aparea o data cu intrarea in vigoare, anul viitor, a noului Cod penal. Introducerea pedepselor alternative - cum ar fi munca in folosul comunitatii sau sanctiunea in zile-amenda - va insemna nu numai o permisivitate a legii penale, ci si un instrument care, folosit cu dreptate si discernamant, si nu pentru a-i scoate basma curata pe marii infractori, ar putea avea intr-adevar efecte benefice. Dar, pentru ca aceasta lege sa fie aplicata nu numai in litera, dar mai ales in spiritul ei, este nevoie ca Consiliul Superior al Magistraturii sa se ocupe din vreme de pregatirea judecatorilor responsabili cu executarile penale. In plus, SIPA - serviciul care ar trebui sa preintampine incidente de genul celor de la Craiova si care ar trebui sa fie un fel de PNA al penitenciarelor - a fost folosit ani de zile ca un fel de serviciu de informatii personal al ministrului Justitiei. Incidentul de la Penitenciarul de Minori si Tineri din Craiova s-a petrecut exact in zilele cand toate cadrele militare din inchisori au fost trecute in rezerva si au fost numite functionari publici cu statut special. Demilitarizarea personalului din penitenciare a fost insistent ceruta de Uniunea Europeana. Dar, daca nu se ridica standardele profesionale in acest domeniu, gardienii vor fi tot niste oameni dotati cu bulan, pe care o sa-i strigam altfel.