Puciul ne-a sabotat raportul pe Justiţie
0
Lovitura politică de la Bucureşti a schimbat pe ultima sută de metri raportul pe Justiţie al Comisiei Europene pentru cei cinci ani de la aderarea României la UE.
România nu a demonstrat că reforma pe care o face în Justiţie este de durată, raportul pe justiţie ar fi putut avea alt ton fără evenimentele „din ultimele trei săptămâni", Comisia Europeană va monitoriza extrem de atent ce se întâmplă în continuare în România, impune o evaluare extraordinară în privinţa respectării statului de drept. Totul depinde de modul în care Guvernul de la Bucureşti va respecta angajamentele scrise şi transmise la Bruxelles. Acestea au fost principalele concluzii ale celei mai importante evaluări a României de la aderarea sa la UE, evaluare puternic influenţată de acţiunile extrem de controversate ale Guvernului USL.
„România a ratat obiectivele MCV"
România a făcut unele progrese în reforma justiţiei. A schimbat cadrul legislativ în mod consistent, însă aplicarea lor este doar la început, instituţii precum DNA şi ANI au „un palmares convingător de cazuri rezolvate", instanţele au început să demonstreze că îşi pot asuma decizii în dosare „delicate" de corupţie la nivel înalt. Dar procesul de reformă al justiţiei din România nu este „sustenabil" şi „ireversibil". „Obiectivele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) nu au fost îndeplinite. Mecanismul va continua", a fost primul, cel mai uşor şi previzibil verdict al Comisiei Europene, anunţat ieri de Mark Gray, purtător de cuvânt al Executivului UE.
„Nu câteva. Toate cerinţele trebuie respectate"
Criticile din raport, îngrijorările şi mesajele extrem de dure sunt însă fără precedent. „Fără evenimentele din ultimele trei săptămâni, am fi putut vorbi de un alt limbaj al raportului. Dar suntem unde suntem. Ce se va întâmpla mai departe? Acum suntem într-un moment-cheie. Aşteptăm ca angajamentele scrise ale Guvernului de la Bucureşti să fie implementate", a mai spus Gray, cu precizarea „ne vom uita extrem de atent" la modul în care sunt puse în aplicare şi respectate cele 11 cerinţe-cheie".
Ulterior vine şi o precizare-cheie: „Nu respectarea câtorva cerinţe, ci a tuturor cerinţelor asumate de Guvernul de la Bucureşti". Ce urmează mai departe? „Am fost foarte clari. Mai departe avem un raport la finele anului. Fără alte speculaţii", a mai precizat oficialul UE.
Bulgaria va mai avea un raport pe justiţie la finele lui 2013, întrucât în iulie anul viitor, când era aşteptat raportul, vor avea aloc alegeri şi Comisia nu vrea să influenţeze procesul electoral prin publicarea raportului. În cazul României nu există nicio altă perspectivă. Raportul de la sfârşitul anului va fi crucial şi nu se ştie ce va urma după el.
Înaintea prezentării raportului, preşedintele Comisiei Europene a ţinut un scurt discurs, în care lombajul diplomatic nu a putut ascunde îngrijorarea faţă de evenimentele care se petrec în România în ultimele săptămâni. Îl prezentăm integral.
Barroso: „Evenimentele din România ne-au zdruncinat încrederea"
Doamnelor şi domnilor,
În ultimele trei săptămâni, evenimentele excepţionale de la Bucureşti au fost o sursă majoră de îngrijorare pentru Comisie şi pentru Uniunea Europeană. Am discutat aceste evenimente în această dimineaţă în contextul adoptării raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi am avut un sprijin unanim asupra raportului aşa cum l-am prezentat.
În fiecare stat membru al Uniunii Europene avem nevoie de un sistem judiciar funcţional şi independent şi de respect pentru instituţiile democratice şi pentru domnia legii. Uniunea Europeană se bazează pe principiul respectului pentru domnia legii şi pentru valorile democratice.
Evenimentele din România ne-au zdruncinat încrederea. Contestarea deciziilor judecătoreşti, subminarea Curţii Constituţionale, schimbarea unor proceduri deja stabilite şi anularea echilibrului şi controlului reciproc al puterilor pun în discuţie angajamentul Guvernului în respectarea domniei legii.
Conflictele politice partizane nu pot justifica încălcarea unor principii democratice fundamentale. Politicienii nu trebuie să încerce să intimideze judecătorii înainte de pronunţarea unor sentinţe sau să atace judecătorii când aceştia iau decizii neplăcute. Competenţele Curţii Constituţionale nu pot fi schimbate peste noapte.
De asta a fost atât de important să discut urgent cu primul ministru al României. Avem nevoie de răspunsuri imediate.
Există un principiu în Tratat, articolul 4, care se referă la „cooperarea sinceră" între statele membre şi instituţiile UE. Primul ministru a răspuns solicitării mele şi a acţionat imediat. Am avut o întrevedere fructuoasă joia trecută şi am vorbit în ultimele zile în aşa fel încât să ajungem la un acord, pentru asta vreau să mulţumesc primului ministru român.
Prim-ministrul Ponta a confirmat în scris acordul său de a implementa toate măsurile la care se referă îngrijorările noastre, inclusiv anularea ordonanţelor de urgenţă în aşa fel încât să restabilească puterile Curţii Constituţionale şi să aplice deciziile acesteia la viitorul referendum. Aceste lucruri sunt pe deplin reflectate în raportul Mecanismului de Verificare şi Cooperare pe care l-am adoptat în această dimineaţă.
I-am subliniat domnului prim-ministru Ponta că aplicarea urgent şi riguroasă a recomandărilor din Mecanimsul de Verificare şi Cooperare este în interesul românilor - 90% din români văd deficienţele sistemului judiciar şi corupţia ca fiind probleme majore. Raportul adoptat azi recunoaşte progresele făcute în ultimii ani - şi într-adevăr au fost progrese majore - dar conţine şi recomandări pentru implementarea condiţionalităţilor. Urmând aceste recomandări, nu va asigura doar un sistem judiciar mai solid. Dar va ajuta la asigurarea unui mediu economic mai prietenos, mai stabil şi mai credibil şi va da încredere pieţelor financiare.
România a făcut un pas înapoi de pe marginea prăpastiei, dar încă nu putem spune că am atins capătul procesului. Angajamentele trebuie acum respectate şi aplicate efectiv.
Aceasta este în interesul major al României şi al românilor. Suntem convinşi că cetăţenii români sunt pe deplin ataşaţi principiilor de domnie a legii şi de democraţie.
Vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia şi am cerut ca un viitor raport privind România să fie pregătit pentru sfârşitul acestui an. În acest raport vom vedea în ce măsură îngrijorările noastre privind domnia legii şi independenţa Justiţiei au fost luate în seamă.
În încheiere, câteva cuvinte despre Bulgaria: în perspectiva celor cinci ani, s-au înregistrat progrese relevante în adoptarea legislaţiei de bază şi în crearea unor noi instituţii.
Raportul recomandă concentrarea în acoperirea lacunelor din cadrul legislative şi instituţional, în implementarea legislaţiei şi în acţiuni concrete în aşa fel încât să vedem cum ilegalităţile sunt descoperite şi sancţionate. Vrem să vedem rezultate convingătoare în combaterea corupţiei la nivel înalt şi a crimei organizate. Comisia va prezenta următorul său raport la sfârşitul anului 2013 şi vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia.
Vă mulţumesc.
"Există un principiu în Tratat, articolul 4, care se referă la „cooperarea sinceră" între statele membre şi instituţiile UE."
"România a făcut un pas înapoi de pe marginea prăpastiei, dar încă nu putem spune că am atins capătul procesului."
Cum putea arăta întreg raportul
Raportul Comisiei Europene ar fi arătat excelent dacă nu ar fi existat criza politică. Pe lângă deja obişnuitele aprecieri faţă de DNA sau ANI, alte două instituţii au început să fie lăudate: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Anticorupţie din MAI. Prezentăm câteva extrase din raport:
Evaluarea generală a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de la aderarea României arată că acum există multe dintre elementele esenţiale necesare, deşi evenimentele recente au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de reformă.
Rezultatele obţinute de DNA şi ANI, măsurile adoptate de Înalta Curte pentru a soluţiona cazurile importante de corupţie la nivel înalt, precum şi unele exemple ale modului în care organismele guvernamentale combat corupţia în cadrul propriilor structuri reprezintă paşi în direcţia cea bună.
Este salutat faptul că factorii de decizie din sistemul judiciar şi-au arătat angajamentul faţă de independenţă în contextul evenimentelor recente.
Sistemul judiciar a fost în măsură să îşi afirme treptat independenţa, în special prin anchetarea, urmărirea penală şi judecarea cu succes a unui număr tot mai mare de cazuri de corupţie la nivel înalt.
Când toate noile coduri vor intra în vigoare, România îşi va fi revizuit fundamental legislaţia în materie penală şi civilă. Între timp, Legea micii reforme în justiţie a reprezentat un exemplu de legislaţie practică şi pragmatică, răspunzând unor deficienţe reale.
Sistemul judiciar a evoluat din 2007. Există multe indicii că judecătorii şi procurorii au câştigat mai multă încredere profesională.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deţine responsabilitatea principală privind unificarea jurisprudenţei. Din 2007 au fost parcurse etape importante.
Reformarea în continuare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea sprijini, de asemenea, consecvenţa. În acest sens s-au înregistrat progrese importante prin adoptarea Legii micii reforme în justiţie şi prin noile Coduri de procedură.
Un exemplu al diferenţei pe care o pot face factorii de decizie proactivi a fost schimbarea de abordare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la numirea noii conduceri în 2010.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic şi imparţial în aceste cazuri. De asemenea, România a putut institui un sistem de detectare şi sancţionare a conflictului de interese, a incompatibilităţilor şi a deţinerii de averi nejustificate. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este o instituţie pregătită să îşi continue cu fermitate mandatul.
Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGA) a înregistrat progrese importante la nivelul combaterii corupţiei în cadrul Poliţiei române şi al altor structuri care fac parte din minister.
Ce ne face de ruşinea Europei
Criza politică de la Bucureşti a făcut ca raportul pe justiţie să fie iremediabil afectat. Documentul a fost completat cu câteva pagini în care sunt aspru criticate deciziile luate de Guvern şi de Parlament în ultimele trei săptămâni.
Prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România.
Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale.
Acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni.
Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist.
Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul Guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional.
În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi.
Controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate.
Evaluarea generală a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de la aderarea României arată că acum există multe dintre elementele esenţiale necesare, deşi evenimentele recente au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de reformă.
Faptul că este nevoie de o presiune externă ridică întrebări cu privire la caracterul durabil şi ireversibil al reformei, întrebări accentuate în contextul evenimentelor recente.
Comisia este îngrijorată de recenta presiune exercitată de unii membri ai Guvernului român şi de politicieni de rang înalt asupra Curţii Constituţionale: acestea sunt intervenţii inacceptabile pe lângă o instituţie judiciară independentă.
În special, Comisia este îngrijorată de recenta limitare a competenţelor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte hotărârile Parlamentului. Autorităţile române trebuie să reinstituie de urgenţă aceste competenţe în conformitate cu Constituţia României.
Progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinţă, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente.
Se încarcă comentariile...
