Proiectul Roşia Montană, blocat la Curtea de Apel

Prin decizia Curţii de Apel Braşov a fost anulat certificatul de descărcare arheologică . După ce Curtea de Apel Braşov a respins, marţi seară, prin hotărâre definitivă, certificatul de

Prin decizia Curţii de Apel Braşov a fost anulat certificatul de descărcare arheologică .

După ce Curtea de Apel Braşov a respins, marţi seară, prin hotărâre definitivă, certificatul de descărcare de sarcină arheologică, reprezentanţii companiei canadiene au declarat ieri că vor ataca decizia prin recurs la Curtea Supremă. Prin certificatul emis în 2004 de Ministerul Culturii şi Cultelor, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) era abilitată să exploateze Masivul Carnic de la Roşia Montană.

Organizaţiile neguvernamentale care au contestat certificatul în justiţie spun că hotărârea Curţii de la Braşov este definitivă şi efectul său este acela că galeriile romane şi preromâneşti din întregul Masiv Carnic sunt declarate monumente protejate şi nu pot fi schimbate.

Curtea a respins de asemenea cererea de intervenţie în acest caz, formulată de Roşia Montană Gold Corporation, şi a admis cererile de intervenţie formulate de mai multe organizaţii neguvernamentale din România.

Ieri, reprezentanţii Gabriel Resources au precizat că aşteaptă să primească motivaţia pe baza căreia s-a luat decizia. "Suntem foarte dezamăgiţi de hotărârea luată în acest caz. Va trebui să aşteptăm să primim motivaţia pe care s-a bazat Curtea înainte de a stabili paşii noştri următori", a declarat Alan R. Hill, preşedinte şi CEO al Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation. Acesta a mai spus că decizia este revocabilă şi poate fi atacată prin recurs la Curtea Supremă.

Argumentele ong-urilor

Cele două organizaţii care au susţinut retragerea certificatului, Aburnus Maior şi Liga Pro Europa, au argumentat în instanţă că Masivul Carnic găzduieşte vestigii arheologice protejate ca monumente istorice de interes naţional. Reprezentanţii celor două organizaţii au mai arătat că statul român are obligaţia de a lua măsuri administrative, tehnice şi juridice prin care să protejeze acest patrimoniu.

Un raport neglijat

O echipă de arheologi francezi a recomandat restaurarea vestigiilor arheologice din Masivul Carnic, dar că aceste informaţii au fost în mod intenţionat denaturate de către directorul Muzeului Naţional de Istorie, care le-a prezentat ca pe "simple recomandări" de descărcare de sarcină arheologică.

Potrivit arheologilor francezi, "în Carnic, reţelele miniere antice sunt de o coerenţă uluitoare şi într-o stare de conservare remarcabilă".
"Hotărârea de ieri arată că legile privind protecţia patrimoniului cultural trebuie să aibă prioritate în faţa intereselor economice pe termen scurt.

Masivul Carnic, protejat prin lege

Din nefericire, organizaţiile societăţii civile trebuie să recurgă la acţiuni în instanţă împotriva guvernului pentru a-l opri să mai abandoneze patrimoniul ţării în faţa investiţiilor nocive, precum cea propusă la Roşia Montană", spune Dumitru Dobrev, avocatul Ligii Pro Europa.

Acesta a mai spus că Masivul Carnic era protejat conform legislaţiei româneşti în vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes naţional. Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică nr. 4, în ianuarie 2004, prin care a fost revocat statutul de protecţie a Masivului Carnic.