Proiectul "Eclipsa" studiază clima prin întoarcere în timp

Desfacerea continentului primordial Pangeea a provocat răcirea climei Cercetătorii francezi au iniţiat un proiect denumit "Eclipsa", care are ca scop nici mai mult, nici mai puţin decât

Desfacerea continentului primordial Pangeea a provocat răcirea climei

Cercetătorii francezi au iniţiat un proiect denumit "Eclipsa", care are ca scop nici mai mult, nici mai puţin decât o întoarcere în timp din punct de vedere ştiinţific, pentru a face ordine în istoria fenomenelor care au condus la modificările climei.

Savanţii vor să descopere noi indicii legate de diversele scenarii care analizează schimbările climaterice şi propun o incursiune în timp pentru a afla dacă cum a contribuit omenirea la încălzirea globală.

Condus de Institutul Naţional de Ştiinţe ale Universului, programul "Eclipsa" reuneşte paleontologi, geologi, istorici şi antropologi şi îşi propune să străbată istoria Pământului de la începuturi şi până în zilele noastre, preţ de 750 milioane de ani.

Studiul a pus în evidenţă faptul că defrişările se află la originea primului impact negativ al omului asupra climei. Cercetători de formaţii diferite au ajuns la concluzia că prima despădurire masivă, care a avut loc în jurul anului 500 î. Hr., a provocat imediat răcirea solului.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Evul Mediu, când pădurile au fost distruse pe suprafeţe de teren impresionant de mari, iar dispariţia acestora a declanşat o primă "minieră glaciară", au mai spus cerecetătorii francezi.

Încălzirea globală a mai fost

Efectul de seră, fenomen des incriminat în procesul încălzirii globale, are printre cauze şi concentraţia mare de metan. Acest gaz, care are un puternic efect de seră, se află pe lista principalelor cauze care au dus şi duc şi în prezent la creşterea vertiginoasă a temperaturilor pe glob.

Prima creştere importantă a metanului în atmosferă s-a înregistrat cu 55.000 de ani în urmă, iar cea de a doua a avut loc acum 38.000 sau 40.000 de ani. Cele două vârfuri înregistrate de creşterea metanului în atmosferă de-a lungul istoriei Pământului corespund cu cele două perioade de încălzire neaşteptată din ultima glaciaţiune.

Aceste descoperiri demonstrează, încă o dată, efectul nociv al metanului asupra mediului, cât şi faptul că acest gaz este unul dintre factorii esenţiali care contribuie la încălzirea globală.

Ruperea continentelor a provocat răcirea climei

Savanţii francezi care au iniţiat studiul "Eclipsa" au ajuns şi la concluzia că, în urmă cu 250 milioane de ani, un supracontinent care cuprindea Australia şi America de Sud, denumit Pangeea, s-a desfăcut în bucăţi. Acest fenomen a dus la creşterea precipitaţiilor şi a mărit masa rocilor continentale care au început să se dizolve.

Prin urmare, concentraţia dioxidului de carbon din aer a scăzut provocând răcirea climei şi creşterea umidităţii în aer. Pe întreaga planetă s-a înregistrat astfel o scădere a temperaturilor cu cel puţin 4,5 grade.

Membrii proiectului "Eclipsa" au mai stabilit şi faptul că primele plante au apărut pe Terra în urmă cu 510 milioane de ani, deşi alte studii de specialitate susţin că existenţa florei nu ar fi fost posibilă, din cauza structurii atmosferei, decât în urmă cu 420 milioane de ani.