Cine sunt profitorii ordinului „Toncescu“

Ilie Carabulea, Dan Adamescu şi Constantin Toma sunt doar 3 dintre cei 13 asociaţi ai firmei PAID SA, desemnată să emită poliţe obligatorii pentru locuinţe. Zecile de mii de români de la care asigurători PAID încaseasă anual poliţe obligatorii, dar cărora nu le vor plăti despăgubiri, pot câştiga daune de la statul român.

Legea asigurării obligatorii a locuinţelor, concepută pentru a-i ajuta pe românii loviţi de calamităţi, se transformă într-o mare afacere pentru firmele care s-au implicat în încheierea poliţelor. Asigurătorii au fost sprijiniţi de Angela Toncescu (58 de ani), preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), instituţie care ar trebui să se asigure că aceste companii respectă regulile jocului.

Ordinul şi seria de excepţii

După îndelungi discuţii cu mai-marii Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigurătorilor le-au trebuit trei ani pentru a se hotărî ce firme şi în ce mod vor încheia poliţele. Angela Toncescu a avut însă „pâinea şi cuţitul". Ea stabilit regulile în baza cărora 13 societăţi de asigurare au devenit acţionari în PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), firma special creată pentru a încasa banii de la aproape 8,4 milioane de proprietari din România. Urmarea: unele dintre cele mai importante companii care ar trebui să administreze cei 147 de milioane de euro strânşi anual din asigurarea obligatorie a locuinţelor sunt patronate de oameni de afaceri influenţi precum Ilie Carabulea (63 de ani) şi Dan Adamescu (62 de ani) sau de apropiaţi ori foşti parteneri de afaceri ai Angelei Toncescu, precum Constantin Toma (50 de ani), preşedintele Omniasig.

Toncescu nu s-a oprit doar la a selecta asigurătorii din PAID, dar a emis şi un ordin prin care le-a redus acestora riscurile mai mult decât prevedea legea. Şefa CSA a găsit înţelegere la ministrul Traian Igaş şi la secretarul de stat Mihai Capră, de la Interne. Aceştia au dat undă verde aplicării legii şi le permit acum asigurătorilor să o încalce şi să pună mai presus de ea ordinul Angelei Toncescu. Potrivit acestuia, proprietarii caselor construite în zone în care au existat exploatări miniere, petroliere ori în care s-au făcut lucrări edilitare chiar şi acum câteva mii de ani nu vor fi despăgubiţi în caz de prăbuşire sau alunecare de teren. În aceeaşi situaţie se pot trezi şi bucureştenii care locuiesc deasupra magistralelor de metrou. Şi ei ar putea să nu fie despăgubiţi în cazul în care casele li s-ar prăbuşi în galeriile subterane.

Prin acelaşi ordin, Toncescu le oferă însă şi alte portiţe asiguratorilor care nu vor să plătească despăgubiri. Astfel, nu vor fi plătite daune pentru anexele care fac corp comun cu locuinţa. În plus, proprietarii nu vor fi despăgubiţi în cazul în care clădirea se prăbuşeşte din cauza defectelor de construcţie, chiar dacă prăbuşirea are legătură cu un dezastru natural.

Iniţiatorii legii acuză deformarea ei

Atât ordinul „Toncescu", cât şi pasivitatea lui Igaş sunt contestate de foşti demnitari care au iniţiat actul normativ. Fostul secretar de stat din Ministerul de Interne, Paul Victor Dobre, spune că preşedintele CSA nu poate modifica, printr-un ordin, sensul legii. „Potrivit legii pe care am promovat-o  în 2008, CSA elabora norme legate de constituirea şi funcţionarea PAID, de modul în care se încheie poliţele. Nu ştiu dacă preşedintele CSA putea să dea un ordin care să modifice sensul legii. În România, avem zeci de zone în care au existat exploatări. Şi atunci ce fac? Dacă a exploatat romanul acum 2.000 de ani într-o anumită zonă şi acolo are loc acum o alunecare de teren nu mai plătesc despăgubiri? Ştiţi cum este asta? E ca la table: ei dau 6-6 tot timpul şi noi doar o singură dată", a conchis fostul secretar de stat.

Directorul PAID: ,,Noi doar aplicăm legea"

Directorul general al PAID, Marius Bulugea, a precizat însă pentru „Adevărul" că asigurătorii nu pot încălca legea care-i obligă doar să despăgubească riscul de alunecare de teren, nu şi pe cel de surpare la care face referire CSA. ,,Alunecarea de teren şi surparea sunt două fenomene total diferite, aşa cum au fost ele definite de specialişti, consultaţi de asigurători. Potrivit legii, toate locuinţele din România, mai puţin cele încadrate în clasa de risc seismic I, trebuie asigurate. Prin urmare, PAID preia în asigurare locuinţele din România pentru riscurile de cutremur, inundaţii şi alunecări de teren din cauze naturale", a precizat Bulugea.

Potrivit lui Marius Bulugea, în acest moment, PAID gestionează 820.000 de poliţe de asigurare obligatorie, ceea ce înseamnă 13,4 milioane de euro, nicidecum 147 de milioane de euro. „Suma ar fi corectă dacă toate locuinţele din România ar fi asigurate. În prezent, doar 9,5% din total au însă o asigurare obligatorie", a aăugat directorul PAID.

Ce se întâmplă cu banii strânşi

Cele 13 firme care administrează Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor  pot dispune cum vor de banii rămaşi în conturi la finalul unui an de la încheierea poliţelor. Chiar dacă nu au nevoie să li se plătească despăgubiri, românii care achită asigurarea nu vor mai putea cere niciodată restituirea banilor. Motivul: în opinia oficialilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ei se bucură de ,,protecţia pe care le-o oferă contractul încheiat cu firma de asigurări".

Alunecarea de teren, un risc nedespăgubit de poliţele obligatorii  Foto: Marian Vilău

În instanţă, statul plăteşte

„Dacă legea nu prevede o astfel de situaţie, un ordin, adică un act normativ inferior, nu poate detalia o prevedere care contrazice legea. În plus, atâta vreme cât acele locuinţe au autorizaţie de construire, înseamnă că o autoritate a statului şi-a asumat răspunderea pentru asta. Pornind de la aceste aspecte, pe de o parte ordinul preşedintelui CSA nu poate «bate» legea şi, pe de altă parte, nu poate reglementa o normă discriminatorie, care contravine articolului 1 din Protocolul 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest articol interzice orice discriminare care nu este bazată pe un motiv obiectiv şi rezonabil în raport de legislaţia internă a fiecărui stat semnatar al Convenţiei.

Fără îndoială, cei care plătesc poliţa de asigurare obligatorie, dar nu sunt despăgubiţi în cazul în care casele le sunt afectate de alunecări de teren se pot adresa instanţelor împotriva statului român", a explicat conferenţiar universitar dr. Ionel Olteanu, avocat specializat în Drept european al drepturilor omului. 

Profit de milioane de euro pe an

Cu 15% din acţiunile PAID, Groupama Asigurări SA, parte a grupului francez Groupama International, ar putea obţine venituri anuale de 22 de milioane de euro. 

Deşi aparent deţin doar 5,5% din acţiunile PAID, italienii de la Generali se pot lăuda, de fapt, cu un procent de 11%. Motivul: controlează şi compania Ardaf, care are şi ea 5,5 %. Aşa că, ar putea obţine beneficii totale de peste 16 milioane de euro pe an. Ardaf a fost controlată până la vânzarea către Generali de Ovidiu Tender. În 2004, compania a fost condusă, timp de o lună, de Angela Toncescu.  Uniqa Asigurări, City Insurance, Certasig, Euroins România, Credit Europe Asigurări-Reasigurări, Grawe România şi ABC Asigurări-Reasigurări (controlată de mai multe companii de construcţii, unele favorizate la contracte cu statul) au câte 5,5% din acţiuni şi pot obţine câte 8 milioane de euro pe an.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor face interpretări

În urma dezvăluirilor, publicate ieri în „Adevărul", CSA a transmis ieri un Drept la replică prin care încearcă să muşamalizeze scopul ordinului „Toncescu". „Interpretarea corectă a normelor emise de CSA şi puse în aplicare prin Ordinul nr.5/2009 este aceea că asigurarea obligatorie emisă de PAID acoperă daunele la locuinţele situate în zonele în care s-au făcut exploatări şi prospecţiuni miniere sau petroliere, dar şi lucrări edilitare, cu condiţia ca aceste daune să fi fost provocate de riscurile de cutremur, alunecare de teren şi/sau inundaţii, manifestate ca fenomene naturale", se menţionează în comunicatul CSA.

Practic, interpretarea oficialilor CSA este în contradicţie cu ordinul în speţă (vezi facsimil), care prevede negru pe alb că ,,asigurarea obligatorie a locuinţei nu acoperă daunele în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor".

Mai mult, „ordinul Toncescu" este deja aplicat în teren de brokeri, însuşit aşa cum este scris şi nu cum este interpretat peste noapte de juriştii CSA.  Drept dovadă, agenţii de asigurări de la Ocna Mureş (Alba) şi de la Ocnele Mari (Vâlcea), au recunoscut că ei se conformează ordinului „Toncescu", fapt pentru care refuză să acopere în poliţa obligatorie şi riscul surpărilor şi al alunecărilor de teren.

Ordinul ,,Toncescu" poate fi anulat

Legea asigurării obligatorii a locuinţelor face trimitere la mai multe ordine semnate de Angela Toncescu, printre care cel legat de alunecarea de teren în fostele zone miniere şi cel care face referire la obligativitatea proprietarilor de a încheia poliţe obligatorii după expirarea celor facultative. Întrucât contrazic legea, ele pot fi atacate în Contencios Administrativ de oricine este lezat de prevederile lor.

147 de milioane de euro este suma totală pe care asigurătorii ar trebui să o încaseze anual din încheierea poliţelor.

62,4 milioane de euro este suma maximă pe care ar putea să o piardă asigurătorii într-un an, în cazul unor dezastre.

„Regina asigurărilor"

Angela Toncescu are 58 de ani şi lucrează de peste 25 de ani în domeniul asigurărilor. După Revoluţie, a ocupat doar poziţii de conducere la ADAS, Ardaf şi Asirom. În 2008, ANI sesiza Parchetul General în legătură cu un fals în declaraţii comis de Toncescu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Dosarul a fost închis însă cu NUP, pe motiv că ar fi comis faptele fără intenţie. Nici acum, aceasta nu respectă însă legea. Astfel, potrivit datelor Registrului Comerţului, la 8 decembrie 2010, Angela Toncescu era şi director adjunct la sucursala din Mureş a Asirom Vienna Insurance Group. Ea a uitat să menţioneze acest lucru şi în declaraţia de interese. În plus, în ultima declaraţie de avere, în dreptul veniturilor salariale, Toncescu a scris ,,conform fişei fiscale", deşi legea interzice asta. Preşedinta CSA îşi ascunde practic veniturile încasate din această funcţie, în condiţiile în care, potrivit unor surse din ANAF, în 2008, ar fi obţinut aproximativ 750.000 de euro.

Ilie Carabulea   Foto: forbes românia

Are 63 de ani şi o avere estimată la 200 de milioane de euro. Compania sa de asigurări, Certasig, are 5,5% din PAID şi îi poate aduce câştiguri de 8.000.000 de euro pe an. Deşi nevoiaşii care locuiesc în zonele miniere sunt obligaţi să contribuie la averea lui Carabulea, acestuia nu i se pare nedrept să nu-i despăbugească în caz de alunecare de teren, singurul risc la care sunt expuşi. ,,Păi cine dracului asigură un eveniment care există?", a comentat Carabulea. Apoi i-a pasat telefonul directoarei Certasig pentru explicaţii suplimentare. ,,Noi intermediem doar încheierea poliţelor. Voi studia ordinul CSA şi vă voi da lămuriri", a adăugat acesta.

În decembrie 2010, Carabulea a fost trimis în judecată de DNA, alături de şeful Parchetului Judecătoriei Sibiu şi de un ofiţer SRI, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. E unul dintre ,,marii câştigători" ai megaescrocheriei ,,FNI". Numele lui apare pe lista apropiaţilor lui Sorin Ovidiu Vîntu care au încasat sute de mii de lei de la FNI chiar înainte de prăbuşirea fondului. Milionarul spune că a primit doar Ajutorul Divin: ,,M-a ajutat Dumnezeu! Atunci s-a împlinit termenul, atunci am scos banii".

Dan Adamescu  Foto: Adevărul

Are 62 de ani şi ocupă locul 3 în topul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 900 de milioane - 1 miliard de euro. Şi-a construit prima afacere în Germania. În 1989, firma pe care a ridicat-o de la zero la Berlin ajunsese să aibă 40 de filiale în Estul Europei, fiind reprezentant exclusiv pentru Europa Centrală şi de Est al producătorilor japonezi JVC, Seiko sau Panasonic.  

De 20 de ani face afaceri în România, unde şi-a creat un adevărat imperiu. Businessul său acoperă mai multe domenii: imobiliare (clădiri de birouri, spaţii comerciale - deţine Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov), electronice şi electrocasnice (deţine aproximativ 15% din acţiunile retailerului Flamingo), construcţii, turism, media (patronează cotidianul ,,România liberă" şi săptămânalul ,,Academia Caţavencu), dar şi asigurări.

Controlează compania Astra Asigurări, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţă. Astra este unul dintre acţionarii majoritari ai PAID, cu 15% şi îi poate aduce lui Dan Adamescu venituri de 22 de milioane de euro pe an doar din asigurarea obligatorie a locuinţelor. Nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Constantin Toma   Foto: Agerpres

Are 50 de ani şi peste 15 ani de experienţă în asigurări. Fost director la Romavia, a preluat în 1996 conducerea Omniasig, la care acţionari majoritari au devenit austriecii de la Vienna Insurance Group (VIG).  În 2007, după ce VIG a achiziţionat şi BCR Asigurări, şi Asirom, Constantin Toma a devenit cel mai puternic manager de pe piaţa asigurărilor din România. În octombrie 2009, a fost ales preşedinte al PAID, cu condiţia să se retragă de la conducerea Omniasig. După trei luni, şi-a reînnoit însă contractul cu austriecii şi a fost înlocuit de la şefia PAID.

Propria firmă de asigurări, Platinum Asigurări (fostă Clal) deţine 15% din PAID şi îi poate aduce venituri de 22 de milioane de euro pe an. Presa a scris că Toma ar fi prieten cu Angela Toncescu. Cei doi se cunosc cel puţin din 2007, când VIG, reprezentată de Toma, a preluat Asirom. Deşi preşedinte al CSA, în acea perioadă Toncescu era şi acţionar la Asirom - Concordia SA. În plus, aceasta şi-a păstrat un post de conducere în Asirom şi în mandatul lui Toma. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în decembrie 2010, şefa CSA era director adjunct al Asirom VIG - Sucursala Mureş. Toma a refuzat să transmită un punct de vedere de ordinul „Toncescu".