Produsele alimentare din UE, etichetate după modelul ONU

Toate ţările europene sunt obligate să ofere informaţii necesare şi corecte asupra tuturor substanţelor chimice din compoziţia hranei aflate în comerţ Noile reguli adoptate de

Toate ţările europene sunt obligate să ofere informaţii necesare şi corecte asupra tuturor substanţelor chimice din compoziţia hranei aflate în comerţ

Noile reguli adoptate de Parlamentul European sunt asemănătoare cu cele aflate deja în vigoare, dar vor fi efectuate unele modificări de natură tehnică.

Substanţele, produsele şi amestecurile chimice, în timpul manipulării, transportului şi utilizării lor, reprezintă un real pericol pentru sănătatea oamenilor, cât şi pentru mediul înconjurător.

Indiferent de ţara din care provin, de vârstă sau de condiţia socială, locuitorii globului se confruntă zilnic cu produse periculoase, care au în compoziţia lor compuşi chimici sau pesticide, fără a fi corespunzător informaţi asupra riscurilor.

Tinerii şi persoanele cu un grad scăzut de educaţie sunt cei mai expuşi pericolului de a fi contaminaţi. Este necesar ca produsele de origine chimică, comercializate la nivel regional sau mondial, să facă obiectul unor programe naţionale, care, la rândul lor, să se armonizeze, din punct legislativ, la scară internaţională, în ceea ce priveşte etichetarea, menită să avertizeze asupra gradului de periculozitate a acestora.

Astfel, toate ţările sunt obligate să dispună de informaţiile necesare şi corecte asupra tuturor alimentelor sau obiectelor care au în compoziţia lor produse chimice periculoase, pe care le importă sau pe care le produc.

Legea veche nu era pentru toţi

Ţările sunt obligate să elaboreze un sistem prin care să controleze măsura în care acestea afectează mediul sau oamenii şi să asigure protecţia totală a tuturor celor care le manipulează sau a locurilor din natură în care sunt depozitate.

Versiunea anterioară a "Sistemului general armonizat de clasificare şi de etichetare a produselor chimice" (SGH) a fost aprobată de Comitetul experţilor în 2002 şi publicată în 2003, iar ediţia revizuită a fost publicată în 2005. În 2007, Comitetul experţilor a elaborat o a doua ediţie revizuită ce aducea amendamente documentului iniţial.

Cu toate că SGH avea ca piatră de temelie hotărârile principalelor state ale lumii, ale instituţiilor regionale şi ale organizaţiilor internaţionale, acesta nu conţinea sfaturi şi informaţii suficiente pentru industriaşii care, în procesul de fabricaţie, operau cu substanţe chimice şi care doreau să se integreze totuşi unui sistem legislativ coerent.

Era necesar un acord internaţional valabil, şi nu fracţionat pe ţări sau pe regiuni ale globului, care să prevadă un mod de etichetare unic a produselor chimice, la nivel mondial, eliminându-se, astfel, riscurile iscate din punctele de vedere diferite ale diverselor ţări asupra gradului de periculozitate al substanţelor chimice folosite în diversele industrii.

Ambele directive, valabile până în 2015

În acest sens, Parlamentul European a aprobat în această lună o lege prin care produsele chimice din statele comunitare vor fi etichetate în conformitate cu dispoziţiile şi sistemul folosit de ONU. Acest nou regulament adoptat va înlocui directivele europene actuale, în materie de etichetare a produselor chimice şi a celor care conţin compuşi chimici periculoşi.

În urma unor consfătuiri recente cu statele membre ale Uniunii, deputaţii europeni au căzut de acord asupra noilor reglementări şi au ajuns la o înţelegere acceptabilă care va permite ca UE să ţină cont şi să adopte prevederile din acest domeniu, care vor fi elaborate în deplină concordanţă cu cele ale ONU.

Reclasarea şi revizuirea majorităţii substanţelor chimice vor trebui finalizate cel târziu în luna decembrie 2015, iar pentru amestecurile chimice noua legislaţie va intra în vigoare în iunie 2015. Directivele actuale în materie de clasificare şi de etichetare a produselor chimice vor fi abrogate la 1 iunie 2015, iar în perioada tranzitorie vor fi aplicate în paralel ambele sisteme.

Periculoase în Europa, inofensive în China

Produsele chimice fabricate şi comercializate în ţările din întreaga lume nu sunt clasate şi etichetate identic din punctul de verdere al toxicităţii sau al consecinţelor pe care le pot avea asupra mediului sau a sănătăţii indivizilor. Substanţe chimice care în Europa sunt considerate a fi periculoase, în China se etichetează ca mărfuri care nu reprezintă niciun pericol pentru mediul înconjurător sau pentru sănătatea oamenilor ori a animalelor.

În acest caz, consumatorul nu este avertizat asupra riscurilor la care se expune în prezenţa chimicalelor din mărfurile pe care le cumpără, iar, într-o piaţă globală ce se află într-o permanentă expansiune, invazia necontrolată a produselor şi a amestecurilor toxice pune în pericol flora sau fauna Terrei ori miliarde de vieţi.

Industriaşii, primii vizaţi

Totuşi, în anul 2002, Consiliul Economic al Naţiunilor Unite a încercat să definească într-un mod comun criteriile de clasificare a substanţelor chimice şi a încurajat adoptarea "Sistemului general armonizat de etichetare şi de clasificare a produselor chimice".

Noile reguli adoptate în acord cu statele membre ale Uniunii sunt similare, dar trebuie operate unele modificări tehnice. Propunerea vizează menţinerea cât mai apropiată a aplicării regulilor de clasificare şi de etichetare, de sistemul existent în UE şi asigurarea unei tranziţii spre noul sistem.

Ca punct de pornire a acestei noi legislaţii, viitoarele reglementări vizează autoclasificarea produselor chimice care trebuie, în primul rând, implementată în industrie.

Furnizorii vor avea obligaţia să deţină date precise despre substanţele şi amestecurile chimice cu care operează şi să transmită aceste informaţii prin noul sistem de etichetare, oficial, Agenţiei Europene a Produselor Chimice. Aceste declaraţii vor face posibilă inventarierea corectă a etichetelor, ce vor fi însoţite de notificări, declaraţii şi clasificări.

Consumatorii şi mediul, avantajaţi

Amalia Sartori, raportor european, a comunicat că s-a ajuns la un compromis acceptabil, între UE şi ONU, în vederea revizuirii normelor internaţionale de reetichetare a produselor chimice.

Deputaţii s-au declarat şi împotriva testării pe animale a produselor chimice.

Acest compromis oferă coerenţă între legislaţia UE şi cea a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi propune o mai bună protecţie consumatorilor, iar companiile producătoare vor deveni mai competitive.

Obiectivul acestui sistem este armonizarea internaţională a sistemelor actuale de clasificare şi de etichetare, din diferite domenii, precum transportul, protecţia mediului şi a consumatorilor.

Testele pe animale, neconcludente

Foarte multe animale sunt folosite în cercetările ştiinţifice şi medicale. În aceste experimente, sunt folosite adesea metode crude de testare.

Există numeroase cazuri care evidenţiază însă faptul că aceste teste nu sunt concludente, deoarece oamenii şi animalele se deosebesc fizic şi fiziologic în multe privinţe, iar aceste experimente oferă de multe ori rezultate neconcludente.

Morfina, de exemplu, are capacitatea de a calma durerile oamenilor, dar nu şi ale pisicilor; cortizonii cauzează anomalii puilor de şoareci, dar nu şi oamenilor; penicilina poate să omoare porcuşorii de guineea şi hamsterii, iar aspirina este otrăvitoare pentru pisici.

Dacă oamenii de ştiinţă s-ar fi bazat pe experimentele făcute pe animale, astăzi nu ne-am fi putut trata cu penicilină.