Procurorul general Ilie Botos a recunoscut greseala anchetatorilor in cazul Mihailesti

* Principalii responsabili: criminalistii de la Parchetul Tribunalului Buzau si procurorul de la Bucuresti, Ovidiu Sarbu * Astazi cautarile vor fi reluate cu aparatura si caini dresati special pentru detectarea cadavrelor

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ilie Botos, a recunoscut ieri greseala facuta de procurorii criminalisti in cazul exploziei de la Mihailesti, atunci cand au incetat cercetarile dupa verificarea a doar 500 de metri de jur imprejurul craterului. "A existat o greseala. Cercetarea campului imediat apropiat s-a facut conform metodologiei, insa lasa de dorit cercetarea perimetrala unde s-au identificat fragmente umane. Greseala consta in faptul ca nu s-au extins cercetarile pana la maximum", a spus Ilie Botos, in conferinta de presa organizata ieri, dupa intoarcerea oficialului din Olanda. Seful procurorilor a aratat ca cercetarile trebuiau continuate pana la gasirea "ultimei unghii", contrazicand astfel pozitia exprimata de procurorul-sef criminalist Ovidiu Sarbu. Cu mult cinism, acesta a afirmat, marti noaptea, ca cercetarile la locul faptei fusesera terminate din punctul lui de vedere, ca doar "ce vreti, sa adunam si ultima unghie de pe teren?!". Procurorul general este insa de alta parere, motiv pentru care cercetarile vor fi din nou reluate astazi. De data aceasta, investigatorii vor fi ajutati in cautarea fragmentelor umane de caini special antrenati pentru depistarea acestora, cat si de aparatura pentru detectat cadavre intrate in stare de putrefactie. Interventia acestora nu ar fi fost posibila in primele zile pentru ca nu aparusera primele semne de putrefactie, a aratat oficialul. Despre vinovatiile politistilor si ale pompierilor, Botos a evitat sa se pronunte, aratand ca procurorii militari sunt cei care trebuie sa o faca.
Ministrii Mitrea si Oprea nu aveau ce cauta in perimetrul de cercetare
O alta lacuna recunoscuta de procurorul general Ilie Botos este cea privitoare la asigurarea perimetrului de cercetare. El a aratat ca in zona nu aveau ce sa caute alte persoane decat procurorii si membrii echipei complexe de ancheta (medici legisti, specialistii chimisti etc.). Prin urmare, ministrii Miron Mitrea si Gabriel Oprea au penetrat nelegal zona de interes criminalistic. Oficialul a precizat ca procurorii care au gresit vor plati si a avertizat ca sanctiunile vor fi extrem de dure, mai ales daca va constata ca a fost mintit. Ca principali responsabili Ilie Botos i-a numit pe criminalistii de pe raza Parchetului Tribunalului Buzau, cat si pe cel numit la coordonarea anchetei de la Bucuresti, procurorul Ovidiu Sarbu, prim-adjunctul sau, Marcel Sampetru, fiind mai degraba dezinformat decat vinovat. "Daca ajungem ca procurorul general sau adjunctul sau sa se implice direct in ancheta, atunci inseamna ca trebuie sa facem noi totul", a spus Ilie Botos, cerand time-out pana la finalizarea anchetei, pentru a aplica vreo sanctiune.
Impotenta autoritatilor romane in cazul Mihailesti nu este singulara
Oficialul a aratat ca, din pacate, modul in care s-a actionat la Mihailesti nu este singular, recunoscand ca statul roman are o adevarata problema in gestionarea acestui tip de ancheta, care nu este una comuna. "Nu poti face anchete complexe cu procurori universali, avem nevoie de specialisti de cea mai inalta clasa", a aratat Botos, cerand sprijinul Guvernului pentru implementarea sistemului olandez de actiune in aceasta materie si infiintarea in cadrul Ministerului Public a unui Birou special pentru catastrofe, care cel mai probabil va fiinta in Directia Nationala de Prevenire si Combatere a Terorismului, pentru a carei constituire se fac diligente. Parchetul a cerut implicarea Autoritatii Nationale de Control, pentru a verifica la nivelul intregii tari toate firmele care produc, manipuleaza ori beneficiaza de substante la fel de periculoase ca azotatul de amoniu, impunandu-se elaborarea unor strategii, dupa codul unic de operare european, a spus Botos, excluzand insa posibilitatea ca tara noastra sa fie furnizor de materie prima pentru teroristi.
Dintr-o suta de mii de scenarii...
Oficialul a explicat evenimentul ajutandu-se de schita intocmita de subordonatii sai, subliniind gravitatea exploziei, echivalentul in trotil al celor 20 de tone de azotat de amoniu fiind intre 2000 si 6000 de kilograme, ceea ce inseamna un potential exploziv extraordinar de mare. Asa se explica si inregistrarea la centrul seismografic a doua explozii (una de mica intensitate, cealalta mai mare), cand de fapt nu a fost decat una. "Concluzia este ca in urma detonatiei, o unda de soc a fost distribuita pe sol, iar a doua unda de soc, aeriana, a maturat totul in cale. Oficialul a apreciat ca toate locuintele din zona au fost afectate la temelie, ca si drumul european. Desi ar fi putut face "o suta de mii de scenarii", Ilie Botos a dat ca cea mai probabila varianta a producerii evenimentului atipirea la volan a soferului, incendiul din cabina si scurgerea motorinei catre incarcatura de azotat, ceea ce a transformat-o in veritabil explozibil. La cinci zile de la tragicul eveniment, anchetatorii nu pot spune cu precizie cauza incendiului din cabina, acestia neafland inca nici macar daca soferul era sau nu fumator. Botos a apreciat ca este exclusa posibilitatea ca in craterul astupat excesiv de rapid de catre autoritatile competente, cat si in prima zona de langa groapa, sa se mai fi aflat fragmente umane, pentru ca tocmai deflagratia le-a imprastiat. Semnul de intrebare ramane totusi cu privire la pamantul folosit pentru astuparea gropii, care putea contine resturi umane. In mod normal, ar fi trebuit folosit pamant "curat", adus din afara razei de actiune a superbombei de 6000 de kilograme de trotil, au declarat, pentru Adevarul, criminalisti care se simt rusinati de modul in care s-a procedat la Mihailesti.
Gabriel Oprea nu se considera vinovat pentru ceea ce s-a intamplat la Mihailesti
Ministrul delegat pentru Administratia publica Gabriel Oprea a declarat, vineri, dupa videoconferinta cu prefectii, ca nu se simte vinovat pentru ce s-a intamplat la Mihailesti, aratand ca in acest caz a luat "toate masurile pe linia administratiei publice". Intrebat daca nu considera ca trebuie sa isi dea demisia, Oprea a raspuns ca "acest lucru il va aprecia primul-ministru" si a precizat ca el si-a facut datoria. "In cadrul administratiei publice locale consideram ca am luat toate masurile prevazute de Comisa de dezastre la nivel de judet, atat eu ca ministru delegat, cat si cei din structura alesilor locali, reprezentantul Guvernului in teritoriu, presedintele Consiliului Judetean", a spus ministrul. Intrebat daca nu se ocupa si de "interne" in aceasta perioada, Gabriel Oprea a precizat ca se ocupa de "problemele administratiei publice". "Noi avem datoria sa ajutam ranitii, in primul rand, sa luam masuri pentru stabilirea pagubelor", a afirmat Oprea. De asemenea, intrebat daca la Mihailesti s-a actionat in graba, Gabriel Oprea a spus, precizand ca il citeaza pe ministrul Justitiei, ca "poate a fost o graba bine intentionata".