Procurorii au în lucru 1.000.000 de dosare penale

Bilanţul Ministerului Public pentru anul 2007, prezentat ieri, a adus în prim-plan acelaşi mesaj: există probleme în sistemul judiciar. De data aceasta însă, lucrurile au fost tranşate cu

Bilanţul Ministerului Public pentru anul 2007, prezentat ieri, a adus în prim-plan acelaşi mesaj: există probleme în sistemul judiciar. De data aceasta însă, lucrurile au fost tranşate cu sondajul de opinie pe masă. Am putut auzi, astfel, pentru prima dată că înşişi reprezentanţii Ministerului Public admit că justiţia este în colaps şi că încrederea populaţiei în procurori este foarte scăzută.

Per total, 56% din re-pondenţi nu au deloc ori au foarte puţină încredere în procurori. Chiar procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a admis că, pe lângă legile incoerente, problemele sunt şi la anchetatori. "Activitatea procurorilor se desfăşoară într-un mediu social de neîncredere şi nu putem schimba această stare de fapt decât printr-o activitate eficientă", a spus Kovesi.

Ea a criticat CSM-ul că nu înlătură procurorii care, prin conduita sau prin actele lor, dovedesc că nu au ce căuta în sistem. Procurorul general a adăugat că un anchetator care refuză sistematic să soluţioneze cazurile care îi sunt repartizate este scos în final "basma curată" de către CSM - care nu ia decât cel mult măsura unei sancţiuni formale.

Există însă un volum de muncă scăpat de sub control: peste un milion de dosare penale (1.079.210), cifră-record pentru România postcomunistă, au avut de soluţionat procurorii anul trecut. Există situaţii în care un procuror are de soluţionat 1.500 de dosare anual.

"Arestarea" conturilor

Laura Kovesi a pledat şi pentru "arestarea conturilor" - procedură des folosită în UE - în vederea reparării eventualelor pagube produse prin săvârşirea de infracţiuni. Noul ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu, în primul său discurs public de la învestire, a admis că repetatele modificări ale Codului de procedură penală (Cpp) din perioada 2005-2006 s-au repercutat negativ asupra anchetelor penale, cadrul instituţional fiind factorul-cheie în realizarea unei justiţii eficiente şi independente. "De aceea, definitivarea Codului de procedură penală este un obiectiv prioritar", a spus Predoiu. Exemplele concrete însă de nemulţumiri din Justiţie le-a dat preşedintele Traian Băsescu.

Fuga lui Hayssam printre oi, trădată de probele ADN

Şeful statului a reamintit vâlva care s-a făcut în jurul declaraţiilor lui Omar Hayssam cum că ar fi plecat din ţară "ca un boier". "S-a demonstrat că a plecat printre oi", a spus Băsescu, fără alte detalii. Ulterior, şeful statului a dat lămuriri la Radio România Actualităţi şi a spus că există probe AND care certifică modul în care Hayssam a fugit din România.

El a adăugat că sirianul ţine legătura, prin şoferul său, cu politicieni români ale căror nume nu au fost însă date publicităţii. Dezincriminarea fraudelor bancare a adus critici dure din partea lui Băsescu, acuzând politicienii că astfel i-au protejat pe cei care au devalizat bănci precum Banca Agricolă sau Bancorex.

El i-a sfătuit pe magistraţi să nu cedeze presiunilor mass-media, precizând că sunt oameni politici care au mentalitatea să-şi pună la dispoziţie un trust media, "cu trompetele de rigoare", şi un partiduleţ. Un mesaj dur al preşedintelui a fost şi faţă de audierile la parchete ale unor politicieni care se transformă în "bâlci mediatic", solicitând ca acestea să se desfăşoare cu o discreţie mai mare.

Tot cu privire la magistraţi, Băsescu a solicitat stoparea detaşării magistraţilor în instituţii care nu au nicio legătură cu sistemul judiciar. De asemenea, Băsescu le-a solicitat magistraţilor să nu mai accepte ca în Parchete şi instanţe să fie angajaţi fără examen oameni care "au eşuat" ca avocaţi sau ca notari.