Prizonieri în oraşul de beton

Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50 la sută spaţiul verde din Capitală. Medicii spun că cea mai gravă consecinţă asupra bucureştenilor este creşterea cazurilor de boli

Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50 la sută spaţiul verde din Capitală. Medicii spun că cea mai gravă consecinţă asupra bucureştenilor este creşterea cazurilor de boli respiratorii, de la 3,9 la 48,4 la mia de locuitori

Pe zi ce trece, Bucureştiul devine un spaţiu dăunător oamenilor. Defrişările, poluarea şi goana după câştiguri din afacerile imobiliare sunt principalele cauze care au făcut din Capitală o fortăreaţă veşnic în şantier.

Numai anul trecut s-au tăiat peste 2.000 de metri cubi de material lemnos, iar împăduririle au fost nule. Din 1989 şi până în 2002, spaţiul verde pe cap de locuitor, în Capitală, a scăzut de la 16,79 metri pătraţi la 9,38 metri pătraţi. Potrivit Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al Primăriei Capitalei, de la 3.471 de hectare de spaţiu verde, înregistrat în 1990, Bucureştiul a rămas acum cu numai 1.708 hectare. Asta în condiţiile în care, anual, dispar suprafeţe mari de verdeaţă, iar în locul lor apar construcţii.

Fără strategie de mediu

Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Agenţia de Mediu Bucureşti, "în Capitală nu există un studiu privind flora şi fauna". Într-un final, primarul Adriean Videanu constată şi el că spaţiul verde din Bucureşti nu este de nivelul unei capitale europene. "Spaţiul verde plantat este de proastă calitate. În loc de arbori cu o coroană impunătoare, noi avem, în parcuri, corcoduşi", spune Videanu. Specialiştii în mediu spun însă că în Bucureşti nu există arii de spaţiu verde protejate, ci numai anumite specii de copaci, care au scăpat de fierăstraiele companiilor imobiliare.

Topul parcurilor retrocedate

Asta face ca la jumătatea anilor `90, din cartierul Titan, "Livada cu Nuci" să fie retrocedată bucată cu bucată, iar în jurul Parcului Herăstrău (zona Cartierului Francez) să apară casă după casă. După anul 2000 începe însă prăpădul. Bucăţi întregi din parcuri sunt revendicate în baza Legii 10. În această perioadă, au fost revendicate bucăţi de aproape 46.000 de metri pătraţi din Parcul Verdi, peste 37.000 de metri pătraţi din Parcul Plumbuita, dar şi 12 hectare din Parcul Titan. Cel mai cald subiect rămâne Parcul Bordei, unde artizanul restituirii celor 3,3 hectare de spaţiu verde este Traian Băsescu.

Zonele otrăvite ale Capitalei

Agenţia de mediu din Bucureşti a făcut în 2006 mai multe studii asupra calităţii solului. Dintre sursele de poluare, 90 la sută reprezintă traficul, 5 la sută centralele electrice şi 4 procente revin industriei. Studiul agenţiei de mediu a scos la iveală că asistăm la o "încărcare a solului cu metale grele şi sulf". În mai multe puncte din Bucureşti s-au examinat primii 5 centimetri din sol şi s-a constatat o depăşire a conţinutului de plumb cu 3,6 la sută peste valoarea limitei maxime admisibile. Pe lista neagră a zonelor cu solul "otrăvit" sunt Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului şi Şoseaua Kiseleff. Raportul mai arată că peste 180 de hectare din solul Capitalei este degradat. Cea mai mare suprafaţă de sol contaminat cu diferite elemente chimice provenite de la poluare se înregistrează în sectorul 1 (75 de hectare), iar cel mai bine stă sectorul 3 (3,5 hectare).

Consecinţe: cresc bolile respiratorii

Rapoartele şi studiile organizaţiilor neguvernamentale arată că 65 la sută din populaţia Bucureştiului este supusă poluării. Potrivit Planului Local de Acţiune pentru Mediu(PLAM), poluarea din Capitală a condus la înmulţirea mai multor afecţiuni, în special respiratorii şi digestive.

Din anul 1995, specialiştii în mediu şi medicii au început să monitorizeze bolile influenţate de poluare şi s-a constatat o creştere a laringitelor, bronşitelor şi faringitelor. Date neoficiale ale fundaţiei Eco-Civica, publicate pe internet, arată că afecţiunile aparatului digestiv au crescut în ultimii ani de la 1,7 la 6,9 cazuri la o mie de locuitori, iar cele ale aparatului respirator de la 3,9 la 48,4.

Demonstraţii de Ziua Mondială a Mediului

România s-a alăturat ieri celor peste 100 de ţări care au sărbătorit Ziua Mondială a Mediului. Sute de elevi din Gorj au purtat peste haine saci menajeri pe care erau lipite deşeuri, ambalaje, bilete de autobuz, peturi şi au distribuit trecătorilor fluturaşi cu texte privind semnificaţia Zilei Mondiale a Mediului. Acţiunea nu a fost singulară, locuitorii din Buzău şi Târgovişte au demonstrat şi ei pe străzi cerând să respire aer mai curat. În Capitală, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, împreună cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a organizat o serie de manifestări cu tema "Schimbările Climatice". La eveniment a participat şi preşedintele Traian Băsescu, care i-a asigurat pe toţi cei implicaţi în activităţi de mediu că vor avea tot sprijinul în desfăşurarea acţiunilor de protecţie. Acţiunea a fost completată cu ceremonii de premiere, vernisaje de fotografii, seminare de dezbatere.