Prinţul Charles luptă pentru salvarea stejarilor sighişoreni

Prinţul Charles pare într-adevăr îndrăgostit de România. După ce a cumpărat o casă în satul Viscri, acum se implică în salvarea stejarilor seculari din apropierea Sighişoarei.Localnicii

Prinţul Charles pare într-adevăr îndrăgostit de România. După ce a cumpărat o casă în satul Viscri, acum se implică în salvarea stejarilor seculari din apropierea Sighişoarei.
Localnicii fac picnic în scorburi
Salvaţi deja o dată de la tăiere, când se dorea construirea unui "Dracula Park" pe platoul "Breite", copacii cu tulpini groase - circumferinţa celui mai bătrân măsurând aproape opt metri - au fost supuşi unor adevărate acte de vandalism. Localnicii au pus foc în scorburi arzând măduva copacilor, şi-au scrijelit dragostea în scoarţa lor şi, ultima modă, organizează picnicuri în copaci. Mai mult, gropile de drenare/asanare au avut un impact negativ asupra rădăcinilor stejarilor. Fagi şi salcii crescute din abundenţă sufocă pădurea.
Rezervaţia, în custodie pe cinci ani
Fundaţia prinţului Charles, "Mihai Eminescu Trust", şi cea germană "Nabu", precum şi câteva ONG-uri româneşti au luat în custodie rezervaţia de stejari seculari pe o perioadă de cinci ani. Biologi, pădurari şi activişti ecologişti se gândesc acum la "un plan de salvare" pentru "Breite", care să nu restricţioneze însă accesul localnicilor. Până în primăvară, rezervaţia va trebui să aibă un plan de management. Potrivit publicaţiei germane "Spiegel", coordonatoarea de proiecte a fundaţiei "Mihai Eminescu Trust", Luminiţa Holban, susţine că platoul va fi în viitor păzit pentru a preîntâmpina alte acte de vandalism. Saşii aduşi de regii unguri să colonizeze graniţa de sud a Transilvaniei organizau pe "Breite", încă de acum opt sute de ani, petrecerea câmpenească tradiţională "Maifest". În vizita sa din mai, în România, care a inclus şi o plimbare pe platoul sighişorean, prinţul Charles a venit însoţit de mai mulţi botanişti şi biologi, printre care şi Tibor Hartel, specialist în amfibii. Deşi zona căpătase deja de mult statutul de rezervaţie, "regiune protejată nu înseamnă aici (în România - n.r.) nimic", a declarat Hartel. Biologul va urmări cu ajutorul unui sistem GPS instalat în eleşteele din zonă varietatea ecosistemului. Unele specii care sălăşluiesc în pădurea seculară sunt pe cale de dispariţie în Europa, susţine biologul.