Principiile alimentaţiei de tip japonez

Porţiile mici, compuse în principal din legume, orez şi peşte, alături de mesele luate în familie alcătuiesc secretul reţetei nipone Japonezii duc o viaţă activă până la vârste

Porţiile mici, compuse în principal din legume, orez şi peşte, alături de mesele luate în familie alcătuiesc secretul reţetei nipone

Japonezii duc o viaţă activă până la vârste înaintate, fără boli cronice. Nutriţioniştii cred că explicaţia stă în principiile alimentare adoptate de niponi.

Alimentaţia japonezilor îmbină toate substanţele nutritive, necesare unei sănătăţi de invidiat, cu alimente care conţin puţine calorii.

Alimentele de bază sunt repartizate în şapte grupe: peşte, legume, orez, soia, tăiţei, ceai (în special, verde) şi fructe.

Un alt principiu la care japonezii ţin foarte mult este reprezentat de mesele în familie. Felurile de mâncare (minimum cinci la fiecare masă) se servesc pe farfurii şi în castronaşe mici, astfel încât cei care mănâncă să poată gusta practic din toate. Deviza care este respectată cu sfinţenie spune: "Mănâncă până te simţi sătul în proporţie de 8o%".

În formă cu 2500 de calorii

Studiile nutriţioniştilor au arătat că atunci când primim porţii mai mari de mâncare în farfurie, le consumăm chiar dacă nu ne este foame.

Hrana care intră în alimentaţia japonezilor este prelucrată termic de o manieră blândă (cât mai puţin). Ei nu renunţă la preferinţele lor culinare şi nu urmează regimuri alimentare restrictive, însă la masă nu depăşesc "porţia obişnuită".

Astfel, în timp ce un european are nevoie de 3.500 de calorii pe zi pentru a face faţă activităţii zilnice, un japonez nu depăşeşte 2.500 de calorii. La micul dejun se serveşte o supă specifică - Miso (preparată din tofu, alge uscate şi puţină ceapă verde sau praz).

Dieta japoneză include mari cantităţi de orez care se prepară fără ulei sau unt. Ciocolata, cartofii şi prăjiturile sunt înlocuite cu fructe, legume şi supe. Dieta include în special alimente puţin sărate, savoarea preparatelor fiind obţinută din combinaţia condimentelor. Legumele de bază sunt lăptucile, ceapa, roşiile, ardeii iuţi, salata, morcovii, spanacul, mugurii de bambus şi sfecla, fierte în sos sau puţin prăjite.

Peştele este o altă preferinţă culinară pentru japonezi, cu cât este mai gras cu atât este mai gustos. Somonul, tonul, chiar şi macroul, sardina sau heringul fac parte din meniul cotidian. Acizii graşi Omega 3 din compoziţia peştelui le menţine acestora inima sănătoasă şi le asigură o stare de spirit foarte bună.

Lipsa lactatelor, o problemă

Desertul tipic japonez constă în salata de fructe asortate, frumos aşezate pe platou. La fiecare masă se serveşte un pahar mare de ceai verde, care este savurat pe îndelete.

Dieta japoneză are totuşi un minus pe care-l recunosc înşişi niponii: este săracă în lactate, fapt care are repercusiuni asupra rezistenţei osoase. Statisticile arată că numărul fracturilor în Japonia este mai mare raportat la media europeană sau americană. În schimb, rata obezităţii la japonezi este de numai 3%, bolile cardiovasculare sunt puţine, iar media de vârstă este de 80 de ani.