Primul credit prin „Prima Casă“: 2 camere, rată de 307 euro/lună

Primul credit prin „Prima Casă“: 2 camere, rată de 307 euro/lună

BRD a acordat cel dintâi credit în limita de 60.000 de euro garantată de către stat. Laura şi Ştefan Avram vor plăti timp de 30 de ani o rată de aproximativ 300 de euro, mai puţin decât chiria pe care o plătesc în prezent.

Citiţi şi:
Oferta completă şi dobânzile percepute de bănci pentru programul "Prima Casă"
Raport: "Prima Casă" nu ridică preţul apartamentelor
Prima Casă va fi una nouă sau una veche?

Marţi dimineaţă, cu 20 de minute după ora 10. În faţa sediului BRD Academiei, câţiva ziarişti roiesc nerăbdători. Înăuntru, atmosfera de aşteptare e şi mai apăsătoare.

Un cuplu tânăr, de până în 30 de ani, se strecoară aproape neobservat. Se ţin de mână. El este uşor crispat de privirile ce scrutează fiecare faţă pe o rază de zece metri. Ea pare că se simte mai în siguranţă.

Cei câţiva zeci de oameni reuşesc să se înghesuiască în mica sală de şedinţe. Toate privirile sunt aţintite asupra mesei de negocieri. În rolul cumpărătorilor stă cuplul de mai devreme.

Două camere la 54.000 de euro

Cei doi citesc cu seriozitate actele de acordare a primului credit prin programul „Prima Casă“. Un apartament cu două camere şi o suprafaţă de 56 de metri pătraţi. Un bloc construit în 1986, în cartierul Colentina. La prima vedere, nimic spectaculos.  Aşa arată însă poate cea mai dorită locuinţă de către tinerii români - prima casă cumpărată prin intermediul programului guvernamental.

Creditul, în valoare de 51.500 de euro, a fost acordat de BRD Societe Generale. Beneficiarii, Ştefan şi Laura Avram, au plătit deja, din buzunarul propriu, un avans de 3.000 de euro, pentru a ajunge la totalul de 54.500 de euro. Rata lunară, în valoare de 307 euro, va rămâne constantă pe parcursul celor 30 de ani de rambursare a împrumutului.

Cum s-a transformat familia Avram, dintr-un cuplu total necunoscut, în personificarea visului a milioane de tineri români? Din pură întâmplare, aparent. Tineri ingineri în cadrul Renault, cei doi plăteau o chirie lunară de 350 de euro. Îşi doreau, bineînţeles, ca într-o zi să aibă propria lor casă. Dosarul pentru credit ipotecar al familiei Avram era doar unul dintre miile ce zăceau pe birourile băncilor.

Blocuri vechi, pentru bugete reduse

Diferenţa a fost că, într-o zi, au fost contactaţi de către reprezentanţii BRD pentru a li se prezenta ofertele de credite prin programul „Prima Casă“. Au spus da, mai ales că şi găsiseră locuinţa din Colentina de câteva luni. De ce nu au ales o casă într-un ansamblu rezidenţial din Capitală? „Nu ne permiteam financiar, plus că un apartament nou ar fi pe undeva la periferie”, explică Ştefan Avram, la un pahar de şampanie. Chiar şi rata la un credit cu puţin peste 50.000 de euro presupune un efort financiar considerabil, pentru care trebuie să continue să facă sacrificii.

Mitul deblocării pieţei imobiliare

Primul credit acordat prin programul „Prima Casă“ alimentează nu doar entuziasmul tinerilor. Autorităţile cred că va avea un impact major asupra economiei. „Acest program va duce la deblocarea pieţei imobiliare“, speră Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. Cel puţin din perspectiva băncilor, aceste aşteptări par să fie justificate.

„Momentan, avem în discuţie mai multe contracte“, spune Alina Neagu, şefa Direcţiei de Supervizare şi Analiză Reţea din cadrul BRD. Perioada medie de procesare a unui contract care include toate elementele necesare este de circa o săptămână, precizează reprezentantul BRD.

Pentru creditul „Prima Casă“ acordat de BRD pe 30 de ani, metoda de calculare a dobânzii este EURIBOR+2,75%, în timp ce, pentru o perioadă de 20 de ani, formula de calcul este EURIBOR+2,5%, a adăugat Alina Neagu.

Pe măsură ce şi celelalte bănci implicate în proiect vor semna convenţia cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), programul „Prima Casă“ va putea fi accesat şi la restul instituţiilor de credit.

Nu ne permiteam un apartament nou, plus că acesta ar fi fost pe undeva la periferie. Suntem dispuşi să renunţăm la anumite lucruri, cel puţin pe termen scurt.

Ştefan Avram
proprietar

Condiţii

Solicitantul nu trebuie să aibă contractat un alt credit ipotecar şi nici să deţină o locuinţă, individual sau împreună cu soţii sau alte persoane, indiferent de modul în care a fost dobândită. În acest sens, se dă o declaraţie pe proprie răspundere, la notar.

În plus, trebuie să achite un avans de 5% din valoarea locuinţei, dacă aceasta este de 60.000 de euro sau mai mică. Dacă preţul casei depăşeşte această valoare, se va plăti un avans de 3.000 de euro, la care se adaugă diferenţa dintre preţul de achiziţie şi 60.000 de euro.

Locuinţele achiziţionate prin programul „Prima Casă“ pot fi atât finalizate, cât şi în construcţie.

Dobânda anuală efectivă nu poate depăşi nivelul EURIBOR, plus o marjă de patru puncte procentuale pentru creditele în euro şi cel al ROBOR, plus 2,5 puncte procentuale pentru cele în lei (în prezent, EURIBOR la trei luni este de aproximativ 1,2%, iar ROBOR la şase luni este de 9,5%).

Persoanele care vor cumpăra o locuinţă prin programul guvernamental „Prima Casă“ beneficiază de TVA redus, de 5%.

Băncile dau credite la costuri maxime

Cele mai multe dintre băncile înscrise în programul „Prima Casă“ au depus oferte de creditare la dobânzi ce ating nivelul maxim acceptat de normele guvernamentale.

Mai exact, marje de 2,5 puncte procentuale şi de patru puncte procentuale aplicate peste nivelul ROBOR în cazul creditelor în lei, respectiv peste EURIBOR la euro. Astfel, instituţiile de credit vor acorda finanţări la costuri de 5-6% pe an pentru euro şi de 13-14% pe an pentru lei.

Băncile care au acceptat marje sub cele maximale au recurs la impunerea unor comisioane de administrare lunare sau anuale. Unele instituţii au preferat să se înscrie în program doar pentru acordarea de împrumuturi în lei, cum este cazul CEC Bank, iar altele - doar pentru finanţări în euro.

O parte dintre băncile care şi-au prezentat produsele au oferit şi câteva simulări ce subliniază faptul că „Prima Casă“ nu este la îndemâna oricui. După aplicarea unui grad maxim de îndatorare de 50-60% la veniturile nete eligibile ale solicitantului, puţini sunt cei care se mai încadrează pentru obţinerea unui împrumut de peste 57.000 de euro.

Venituri lunare de peste 3.000 de lei

Dacă pentru finanţările în euro venitul ar trebui să depăşească 3.000 de lei (715 euro), în cazul în care solicitantul vrea să se împrumute în lei, pentru a se proteja de riscul valutar, ştacheta urcă considerabil, la peste 5.000 de lei (1.190 de euro). De exemplu, o familie formată din două persoane care doresc să contracteze un credit de 57.000 de euro pe o perioadă de 30 de ani de la Banca Transilvania ar trebui să obţină venituri minime lunare de 3.216 lei (765 de euro).

În acest caz, la o dobândă de 5,74% pe an, va plăti o rată lunară de 313 euro. Dacă finanţarea este în lei, 241.275 de lei, banca solicită venituri minime de 5.377 de lei (1.280 de euro), cu 67,2% mai mari decât în cazul finanţărilor în monedă europeană. În acest caz, dobânda percepută este de 14,01% pe an, iar rata ajunge la 2.187 de lei (521 de euro).

20 de bănci s-au înscris în program

BCR
BRD
Volksbank
Raiffeisen Bank
Banca Transilvania
UniCredit Ţiriac Bank
Bancpost
Alpha Bank
CEC Bank
Banca Românească
Piraeus Bank
OTP Bank
ING Bank
Millennium Bank
Credit Europe Bank
Emporiki Bank
ATEbank
Bank Leumi
GarantiBank
Intesa Sanpaolo