Primul Ignat european a fost sărbătorit în stil românesc

Românii nu concep să-şi împuşte porcii, de Ignat, cu pistoale veterinare, aşa cum cer normele europene, ci rămân fideli cuţitelor strămoşeşti Ignatul, ziua porcului. Ţăranul

Românii nu concep să-şi împuşte porcii, de Ignat, cu pistoale veterinare, aşa cum cer normele europene, ci rămân fideli cuţitelor strămoşeşti

Ignatul, ziua porcului. Ţăranul român şi-a sacrificat animalul pe care l-a crescut un an întreg. În ciuda tuturor indicaţiilor de la centru şi a directivelor de la Bruxelles, "talpa ţării" ştie una şi bună, că numai după învăţăturile strămoşeşti se taie şi se mănâncă purcelul.

Forfotă mare, ieri, încă de cu zori, în toate gospodăriile din comuna Rusăneşti, judeţul Olt. Ţăranii se pregăteau de tăierea porcilor.

A fost Ignatul. Statistica locală arată că şi în acest an, ca şi în ceilalţi de până acum, vor sfârşi de cuţit cel puţin 1.200 de porci în toată aşezarea aceasta în care îşi duc traiul aproape 1.600 de familii. Cei mai mulţi l-au crescut pe "Ghiţă" un an întreg, cu eforturi mari. Seceta din ultimele 12 luni a făcut să crească enorm preţul de "producţie".

Aşa se face că un bănicior de grâu (15 kilograme) costă 15 lei. Asta înseamnă că o familie a cheltuit, într-un an, peste zece milioane de lei ca să crească animalul.

E calculul gospodarilor din zonă. Dar există şi oameni care n-au avut suina în ogradă, ci au cumpărat-o de la târg. Au plătit vreo 500 de lei, la preţul de cel mult cinci lei pe kilogram în viu. "A fost mai bine să cumpăr un porc acum, decât să-l fi crescut eu. Am plătit mai puţin din buzunar", zice o localnică, Irina Plopeanu.

Control de sănătate

Fiecare familie ştie că e literă de lege ca animalul să fie controlat la sănătate. Unii îşi urcă animalul în căruţă sau în remorcă şi merg la veterinar, la control. Alţii, în schimb, aşteaptă veterinarul acasă. Pe şoseaua de la Caracal spre Rusăneşti era trafic "încins" de atelaje, fiecare cu câte un pasager cu patru picioare în el. "Nu există familie care să nu controleze starea de sănătate a porcului de tăiat", ne spune primarul din Rusăneşti, Alexandru Chirea.

Cât despre pistolul de "adormit" purcelul, înainte de tăiere, nu s-a auzit prea mult în zonă. "Tot de cuţit se va muri, nu de pistol", auzim de la câţiva bărbaţi care îşi ascuţeau lama lungă şi îngustă, "arma crimei". Ba unii râd şi spun că în noaptea de dinaintea Ignatului porcii visează cuţitul, nicidecum pistolul.

Bucătăria oltenească

Şi tot conform tradiţiei se merge şi după sacrificarea porcului. Asta înseamnă "bucăţelirea", împărţirea pe căprării a hălcilor de carne. Oltenii ne spun ce şi cum prepară bunătăţile. Fac cârnaţi, caltaboşi, piftie, untură cu jumăşri. Şunca e pusă la saramură, cu oţet şi usturoi, iar carnea se pune la garniţă. Asta înseamnă să pui în untură bucăţi de carne prăjită.

Carnea, dar şi cârnaţii vor vedea lumina zilei abia la primăvară, când ţăranul se duce la câmp şi acolo mai ia câte o bucată din purcelul de astă-iarnă.

Şi să nu uităm ţuica fiartă care însoţeşte ritualul sacrificiului. "Păcat că nu staţi la noi de Ignat", zic alţii. Se referă la "concertul" din comună, pentru că ieri, chiar la ivirea zorilor, corul de guiţături s-a auzit, lugubru, ca un semnal al sărbătorilor cu masa plină, care se apropie. Primul dosar complet al europorcului, în "Adevărul magazin de duminică"