Primele 100 de zile ale Administraţiei Obama: ''bushisme'' şi schimbări în politica externă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele SUA este supus astăzi tradiţionalei analize critice a realizărilor şi eşecurilor primelor trei luni de mandat. Administraţia Barack Obama este cea mai liberală din istoria SUA, prin obiectivele ambiţioase, dar costurile reprezintă „călcâiul” lui Ahile, susţin analiştii.

„Începând de astăzi, trebuie să ne ridicăm de jos, să ne scuturăm de praf şi să începem să lucrăm pentru reconstrucţia Americii”, a spus Barack Obama în faţa mulţimii adunate la inaugurarea sa, pe 20 ianuarie.

După 100 de zile, unii analişti consideră că a avut multe realizări.  Obama a emis ordinul de închidere a centrului de detenţie de la Guantanamo, a revăzut procedurile de interogare pentru suspecţii de terorism şi a promis retragerea majorităţii trupelor americane din Irak până în 2010. Iar în privinţa economiei, a adoptat pachetul de stimulente în valoare de 787 de miliarde de dolari şi planurile de salvare a băncilor, companiilor auto şi a celor imobiliare. 

„Dictator roman”, în privinţa economiei

„A mers până la capăt în privinţa capacităţii guvernului de a stimula economia. Aceasta este partea bună. Partea proastă este că, dacă planul nu funcţionează, nu suntem siguri ce ne rămâne de făcut”, a declarat istoricul politic Allan Lichtman.

Alţi analişti consideră că Obama a exagerat în unele privinţe. Gene Healy, preşedintele grupului de experţi CATO Institute îl acuză că „îmbrăţişează ideea că preşedintele trebuie să acţioneze ca un dictator roman în privinţa economiei”.

Moştenind cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, Obama pledează în favoarea creşterii cheltuielilor în domeniul sănătăţii, educaţiei şi energiei din surse regenerabile, pe care le consideră investiţii pentru reconstruirea economiei.

Potrivit lui Merle Black, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Emory din Atlanta, Obama conduce „cea mai liberală administraţie” pe care au avut-o SUA, ţinând cont de obiectivele sale, extraordinar de ambiţioase“.

Rămâne totuşi de văzut câte din planurile sale vor fi aprobate de Congres, în majoritate democrat. Chiar şi unii dintre colegii săi de partid privesc cu scepticism şi teamă costurile unor proiecte, cum ar fi bugetul-record pentru anul fiscal 2010, de 3.550 de miliarde de dolari.

„Pentru Obama, călcâiul lui Ahile îl reprezintă cheltuielile. Vom fi îngropaţi în datorii de mii de miliarde de dolari, iar creşterea taxelor ne aşteaptă după colţ”, a avertizat strategul republican Scott Reed.

Notă mai bună decât Bill Clinton

După trei luni de mandat, Obama se bucură de un procent de aprobare de circa 60%. Cota este cu 10% mai mare decât a lui Bill Clinton, în aprilie 1993.

“Clintoniştii din administraţia Obama şi-au făcut lecţiile”, comentează analiştii, care observă că Obama a evitat scandalurile şi chestiunile controversate. De asemenea, Bill Clinton s-a confruntat, la vremea lui, cu o opoziţie în rândul propriului partid, în timp ce Obama are parte de consens, ceea ce i-a permis promovarea rapidă a legislaţiei.

Lucrurile au mers ca pe roate pentru Obama, prin comparaţie cu dezorganizarea şi haosul care au caracterizat primele 100 de zile ale lui Clinton. 

Nota dată de public lui Obama este însă la fel de bună ca cea primită de Bush în aprilie 2001, după 100 de zile de mandat. Şi Bush beneficia atunci de aprobarea a circa 60% din americani. Totuşi părerile erau împărţite în privinţa bunului mers al ţării: 44% considerau că direcţia este bună, în timp ce 43% considerau calea greşită.

Schimbări radicale în politica externă

Delimitându-se clar de politica administraţiei Bush de a izola Iranul, Obama a propus lansarea unor discuţii directe, fără precondiţii, cu Teheranul. Însă, deşi Obama a schimbat tonul Washingtonului la adresa Teheranului, obiectivul său politic nu este diferit faţă de cel al lui Bush - acela de a împiedica Teheranul să obţină arma nucleară.

Obama a promovat o diplomaţie mai deschisă. El a încercat să îmbunătăţească relaţiile cu aliaţii tradiţionali pe care George W. Bush i-a îndepărtat prin lansarea războiului din Irak. De asemenea, vorbeşte despre reluarea relaţiilor cu insula comunistă Cuba şi îi strânge mâna preşedintelui venezuelean Hugo Chavez, un critic al SUA.

Obama şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, au părut să dea un nou suflu relaţiilor, când şi-au luat angajamentul de a reduce arsenalele nucleare.

image



„Bushismele“ l-au contaminat şi pe actualul lider

„Gafă la Casa Albă!”, aşa titra recent presa internaţională bâlba comisă de preşedintele american cu prilejul vizitei premirului Irladei în SUA. Atunci, Barack Obama a fost păcălit de prompter. Din cauza unei încurcături tehnologice, Obama s-a trezit că citeşte discursul invitatului său irlandez.

Deşi gafa a fost una de proporţii, Obama mulţumindu-şi sieşi pentru că a fost invitat la Casa Albă, el a reuşit să se amuze de situaţia, reuşind astfel să iasă “basma curată”.

Din şirul gafelor prezidenţiale face parte şi declaraţia din martie, din emisiunea cunoscutului teleast Jay Leno. Atunci, Obama şi-a comparat propria performanţă la bowling cu cele de la Jocurile Paralimpice. A fost nevoit să ceară public scuze persoanelor cu handicap fizic.  

Când s-a adresat Congresului în prima şedinţă, Obama a  afirmat că americanii au inventat automobilul, ca argument pentru ajutarea industriei auto locale. Primul vehicul ce a respectat noţiunea de automobil a fost, însă, creat în Germania.  Obama a gafat şi la întâlnirea cu regina Marii Britanii, la Palatul Buckingham, căreia i-a făcut cadou un iPod cu imagini video şi fotografii de la vizita ei, în 2007, în SUA.

După gafa cu iPod-ul, britanicii şi-au adus aminte şi de gafa anterioară, când Obama i-a făcut cadou premierului Gordon Brown un set de DVD-uri cu filme americane,  ce nu erau compatibile cu sistemele de redare din aparatele video din Marea Britanie.

Air Force One a creat panică  la New York

Unul dintre cele trei avioane militare care au provocat panică luni la New York, survolând oraşul la altitudine mică, aparţinea Casei Albe, care şi-a cerut scuze pentru acest incident. Între orele 10.00 şi 10.30 (17.00-17.30, ora României), aparatele au survolat de mai multe ori zona din apropierea Statuii Libertăţii şi râul Hudson.

“A fost vorba despre o manevră autorizată de Departamentul Apărării, destinată realizării unor fotografii”, a explicat un purtător de cuvânt al aviaţiei federale americane. O versiune militară a Boeing 747 şi două avioane de vânătoare F-16 au fost implicate în acest exerciţiu, a precizat purtătorul de cuvânt al aviaţiei americane, maiorul Richard Johnson.

El a subliniat că “misiunea implica un VC-25”, codul militar al avionului prezidenţial Air Force One, care nu este numit în acest fel decât atunci când preşedintele se află la bord.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite