Încă o cărămidă la temelia „Primei Case“

Încă o cărămidă la temelia „Primei Case“

Bancherii au cerut premierului mai multe modificări ale convenţiei de garantare înainte de a demara acordarea de credite. După un start „cu stângul“, marcat de probleme privind aspecte legale, „Prima Casă“ se confruntă cu primul exit. ING Bank se retrage din programul guvernamental.

Dacă o parte dintre bănci au demarat în trombă programul „Prima Casă“, altele au rămas reticente şi au analizat atent clauzele convenţiei pe care ar urma să o semneze cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Mai mult, o bancă a decis să se retragă din programul guvernamental şi să lanseze o ofertă similară „pe cont propriu“.

Astfel, ING Bank a anunţat ieri că a decis să nu mai participe în „Prima Casă“. „Compania a decis să nu mai participe în programul «Prima Casă» deoarece procedura de acordare a garanţiei presupune o administrare specială de către bancă, generând costuri suplimentare ce nu sunt în concordanţă cu modelul de distribuţie al ING Bank“, spun reprezentanţii băncii. În plus, aceştia au anunţat că vor acorda credite imobiliare, fără garanţia statului, cu dobânzi de 5,5% pe an, în limita a 80.000 de euro.

În plus, solicitanţii pot fi şi proprietari. „Această ofertă de creditare susţine iniţiativa şi efortul notabil ale Guvernului pentru revigorarea sectorului imobiliar“, a spus Albert Roggemans, directorul diviziei de retail a ING Bank.

Bancherii semnează o nouă convenţie

Instituţiile de credit înscrise în „Prima Casă“ vor semna, la finele acestei săptămâni, o nouă convenţie cu FNGCIMM, prin care se vor stabili procedurile legale de executare a garanţiei ce, până în prezent, nu fuseseră lămurite.

Astfel, Guvernul va aproba în şedinţa de astăzi modificările programului convenite în discuţia de ieri dintre premierul Emil Boc, reprezentanţii băncilor care încă nu au semnat convenţia (BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac, OTP Bank, Bancpost şi Credit Europe Bank), ai Ministerului de Finanţe şi ai Fondului de Garantare.

„Au fost clarificate unele aspecte legale, ce interesează mai puţin consumatorul, şi au fost lămurite toate punctele care împiedicau programul. Pentru fiecare punct în parte am găsit un acord“, a spus Răzvan Munteanu, vicepreşedintele Raiffeisen Bank, potrivit NewsIn. În urma modificărilor, va fi introdusă o prevedere ce va permite includerea în program şi a apartamentelor nou-construite prin credit care au fost deja ipotecate.

Alte probleme discutate au fost modul de constituire a asigurării pentru locuinţe şi de executare a garanţiei în caz de neplată, întrucât, în forma actuală, există situaţii în care garanţia nu se plăteşte. „Garanţia este irevocabilă“, a spus Munteanu. 

Băncile vor recupera mai greu banii de la Fond

Prin noul document, ipoteca instituită asupra proprietăţilor vândute prin programul guvernamental va fi legală, ci nu convenţională, aşa cum era prevăzut anterior.

Astfel, prin ipoteca de tip legal, băncile îşi vor recupera mai greu banii de la Fondul de Garantare în cazul executării silite, întrucât aceasta presupune ca totul să se rezolve în instanţă. Ipoteca convenţională presupunea un contract între părţi şi permitea recuperarea mai rapidă a banilor. Modificarea a fost solicitată după ce reprezentanţii FNGCIMM au primit, de la Ministerul Justiţiei, o recomandare în acest sens.

Dintre cele 20 de bănci care au trimis iniţial oferte, 13 au semnat convenţia. Modificările documentului se vor aplica şi contractelor semnate deja de bănci, prin încheierea unor acte adiţionale.

Condiţiile programului

-Solicitantul nu trebuie să aibă contractat un alt credit ipotecar şi nici să deţină o locuinţă.
-În plus, trebuie să achite un avans de 5% din valoarea locuinţei, dacă aceasta este de 60.000 de euro sau mai mică. Dacă preţul casei depăşeşte această valoare, se va plăti un avans de 3.000 de euro, la care se adaugă diferenţa dintre preţul de achiziţie şi 60.000 de euro.
-Locuinţele achiziţionate prin programul „Prima Casă“ pot fi atât finalizate, cât şi în construcţie.
-Dobânda anuală efectivă nu poate depăşi nivelul EURIBOR, plus o marjă de patru puncte procentuale pentru creditele în euro şi cel al ROBOR, plus 2,5 puncte procentuale pentru cele în lei.