Primarii fără bac, lăsaţi pe tuşă

Zeci de edili care nu au diplomă de bacalaureat ar putea fi împiedicaţi să mai candideze, din cauza unei modificări legislative care a trecut de Senat Potrivit unei legi adoptate tacit de

Zeci de edili care nu au diplomă de bacalaureat ar putea fi împiedicaţi să mai candideze, din cauza unei modificări legislative care a trecut de Senat

Potrivit unei legi adoptate tacit de Senat, candidaţii la funcţia de primar în mediul rural trebuie să fie cel puţin absolvenţi de studii medii. Noua prevedere pune beţe în roate primarilor care nu au liceul la bază. Ei au mai degrabă statutul de gospodar decât de intelectual. Astfel, numai în judeţul Vaslui, 11 primari nu vor mai putea candida. Anghel Gâdea, edilul din comuna mehedinţeană Bâlvăneşti, s-a apucat de liceu la cei 50 de ani.

Un studiu intern al Institutului Naţional de Administraţie (INA) arată că, în mediul rural, cei mai mulţi primari şi viceprimari au fie studii gimnaziale sau şcoală profesională, fie studii medii. Doar 26% au studii superioare. Profesia de bază pentru cei mai mulţi edili este muncitor calificat, meseriaş, tehnician sau funcţionar.

"Am lucrat pe şantier ca meseriaş şi pe mine nu poate să mă păcălească nimeni acum la o lucrare că ştiu cum se face de calitate", spune primarul Anghel Gâdea. Directorul INA, Dragoş Dincă, consideră că modificările legislative nu doar că sunt neconstituţionale, ci şi ineficiente.

"Modificările încalcă dreptul de a fi ales"

"Poţi să ai şi cinci facultăţi şi să nu te pricepi la administraţie. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor. Dacă un candidat are studii superioare, în domeniul chimiei spre exemplu, este un lucru bun, însă fără relevanţă pentru ce trebuie să facă în administraţia publică", a spus Dincă.

El apreciază că problema formării profesionale a aleşilor locali se poate rezolva mult mai uşor, prin cursuri obligatorii de administraţie. "Şi acum există această prevedere, însă nu este foarte clară obligativitatea primarilor de a participa la cursuri de perfecţionare în administraţie încă din primul an de mandat", a adăugat Dincă.

El a mai precizat că este însă necesară o diferenţiere între primarii de comune, care adoptă modelul primarului gospodar şi edilii de la municipii, care ar trebui să-l adopte pe cel al managerului, capabil să rezolve probleme de o altă amploare.

Elev la liceu, la 50 de ani

În fiecare colţ al ţării există însă primari care aparţin extremelor. Astfel, în timp ce, în comuna clujeană Sâncrai, edilul Andrei Gheorghe Poka a absolvit două facultăţi şi este înscris la cea de-a treia, în comuna Bâlvăneşti din Mehedinţi, Anghel Gâdea abia termină în acest an clasa a XII-a.

El a făcut şcoala profesională, iar calificarea sa de bază este strungar, însă apoi s-a policalificat în meseriile de electrician, lăcătuş şi sudor. În 2004 s-a înscris la liceu, la "fără frecvenţă". Primarul recunoaşte că are ceva emoţii la examenul de bacalaureat din vara aceasta.

Chiar dacă va împlini între timp 50 de ani, el este hotărât să nu se oprească aici cu studiile şi vrea să facă Facultatea de Drept. "Funcţia de primar este trecătoare, trebuie totuşi să mă pun la punct cu studiile. Note am nici mari, nici mici, cam de 7 aşa! E greu cu învăţatul, recunosc!", spune primarul licean.

Localnicii din Bâlvăneşti spun că nu le pasă câtă carte are primarul atât timp cât le rezolvă problemele. "N-are şcoală multă, dar are minte şi ştie multe meserii. S-a ridicat de jos, ca om simplu, a muncit şi mie una îmi place de el că nu stă deloc.

Cei de dinaintea lui ca primari n-au făcut mai nimic pentru noi", a spus Elena Punec. În sat mai este însă un fost edil care şi el a condus comuna mai bine de 30 de ani, chiar dacă nu terminase decât opt clase. "Am fost pe timpul lui Ceauşescu 34 de ani primar şi viceprimar. Şi ştiu bine că dacă eşti gospodar nu mai contează câtă carte ai", a spus Mihai Godin.

Poţi să ai şi cinci facultăţi şi să nu te pricepi la administraţie. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor.
Dragoş Dincă, director INA