Primăria interlopă

O cooperativă de credit împreună cu funcţionari ai primăriei au pus la cale escrocarea a sute de săteni Oamenii din comuna Dângeni s-au trezit peste noapte cu terenurile şi casele

O cooperativă de credit împreună cu funcţionari ai primăriei au pus la cale escrocarea a sute de săteni

Oamenii din comuna Dângeni s-au trezit peste noapte cu terenurile şi casele scoase la vânzare la preţuri de nimic, pentru nişte credite pe care nu le-au contractat.

Zeci de familii din satele Iacobeni, Pădureni şi Dângeni, din comuna Dângeni, judeţul Botoşani, sunt executate silit pentru datorii de cel puţin 100 de milioane de lei vechi de căciulă.

Procurorii care au început urmărirea penală pe numele a cinci persoane susţin că totul a fost pus la cale şi realizat de către angajaţii cooperativei de credit din sat, în complicitate cu funcţionarii primăriei, care le-au pus la dispoziţie din arhivă toate documentele necesare pentru împrumutul bancar, fără acordul oamenilor.

Anchetatorii cred că 300 de persoane din trei sate au fost păcălite, în decurs de doi ani, de aceeaşi bancă de credit comunală, cu peste două miliarde de lei vechi.

FNI-ul satelor din Botoşani

Falsurile au fost realizate la punctul de lucru "Jijia" Dângeni al Cooperativei de Credit "Lumina Dobârceni", unde, mai spun anchetatorii, aproape 300 de contracte fictive s-au întocmit fără semnăturile reale ale beneficiarilor acestor credite. Cei înşelaţi sunt oameni din trei sate botoşănene: Iacobeni, Pădureni şi Dângeni. Valoarea prejudiciului este estimată la peste două miliarde de lei vechi, în condiţiile în care fiecare împrumut era de cel puţin 80 de milioane de lei vechi.

Cooperativei de credit "Lumina Dobârceni" i se retrăsese autorizaţia de funcţionare de către Banca Naţională a României din 25 mai 2004. Motivul: nerespectarea normelor bancare impuse de legea de organizare şi funcţionare a fostelor cooperative de stat.

Scăpând de controlul strict al BNR, funcţionarii punctului de lucru "Jijia" au început însă pe cont propriu o afacere care, spun procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a funcţionat ca o adevărată suveică, devenind în scurt timp un FNI sătesc.

Capul afacerii a fost de la început Elena Cuciureanu, la acea vreme contabil-şef al punctului de lucru "Jijia Dângeni", o Maria Vlas de Botoşani, cum o numesc procurorii. Cercetată în stare de libertate, "Mama FNI de Dângeni" a fugit în străinătate, după cum susţine procurorul Aurel Simion.

Primarul neagă orice implicare

Primarul comunei Dângeni, Stelică Trofin, susţine că semnătura din dosarele de executare silită nu îi aparţine. "E semnătura secretarului, nu a mea. A semnat în locul meu, deşi nu are dreptul. Abia acum am aflat.

Documentele oamenilor aflate în arhiva noastră nu aveau cum să ajungă la bancă, pentru că se dau doar proprietarilor, la cerere. Nu ştiu cum au ajuns la ei. Poate au mai făcut alte credite şi le-au rămas actele la bancă", a declarat Stelică Trofin, primarul comunei Dângeni.

E semnătura secretarului, nu a mea. A semnat în locul meu, deşi nu are dreptul. Abia acum am aflat.
Stelică Trofin,
primar Dângeni

"Mi-au scos casa la vânzare!"

Cei 10 milioane de lei vechi împrumutaţi de Lica Iacob anul trecut, pentru a le cumpăra celor 12 copii ai săi haine de şcoală, au crescut în jumătate de an de 10 ori, deşi femeia şi-a achitat la timp ratele. "Rata era de 140 de lei pe lună şi mi se oprea automat din ajutorul social de la primărie.

La jumătatea anului, când am întrebat cât mai am de plată, mi-au zis că am de dat 80 de milioane de lei vechi, pentru că nu am plătit la timp şi au crescut dobânzile", povesteşte femeia. Ea a mai adăugat că s-a trezit cu casa scoasă la vânzare: "Nu mă pricep eu la dobânzi, aşa că am fost de acord cu eşalonarea datoriilor propusă de ei. Acum am aflat că mi-au scos casa la vânzare pentru că datorez băncii 150 de milioane de lei vechi".

"Am crezut că mor când am aflat că sunt datoare 160 de milioane la bancă!"

Dosarul a reapărut în atenţia anchetatorilor zilele acestea, când zeci de familii din Dângeni au început să primească acasă somaţii de plată şi ordine de executare silită din cauza datoriilor la bancă. "Eram la câmp când mi-a adus poştaşul plicul. Când l-am deschis, am crezut că mor.

Un ordin de executare silită mă anunţa că am de dat băncii, în calitate de girant, 160 milioane de lei vechi, iar casa mea a fost scoasă la vânzare. Era stabilit şi un preţ pentru ea, 158 de milioane de lei. Nu înţelegeam ce se întâmplă, pentru că eu nu am luat în viaţa mea un împrumut şi nici nu am girat pentru cineva la bancă", spune Corina Simon, localnică.

Victimele înşelăciunii sunt bătrâni cu pensii de câteva sute de lei, familii cu mulţi copii care îşi duc traiul din ajutoare sociale şi alocaţii, dar şi persoane decedate cu mult timp în urmă.

"Suntem vreo 300 de păcăliţi"

Unii au aflat că sunt giranţii unor persoane pe care nici măcar nu le cunosc, dar pentru care garantează cu toată averea lor. Alţii sunt titularii unor contracte pe care sunt trecute sume uriaşe.

"Ne-au ales pe sprânceană. Unul mai sărac decât altul, ca să nu îi putem da în judecată. Suntem vreo 300 de păcăliţi, printre care şi morţi. Hai, că la morţi nu mai au ce le lua, dar pe noi ne scot în stradă. Oamenii şi-au vândut animalele ca să poată contesta în instanţă hotărârea de executare silită sau măcar să o mai amâne", spune Doiniţa Papuc, păgubită.

Procurorii au demarat o anchetă

Din cauza numărului mare de reclamaţii, dosarul înşelătoriei de la punctul de lucru al Cooperativei de Credit ,,Lumina" va fi preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani. Până când se va găsi un vinovat, oamenii vor trebui să îşi achite ratele, altfel vor fi evacuaţi.