Prietenii păstrăvilor

Familia Turturea îngrijeşte cu pasiune crescătoria de peşte din Baia de Aramă - Mehedinţi. Mai bine de patru milioane de păstrăvi din speciile fântânel, curcubeu şi indigen au venit pe

Familia Turturea îngrijeşte cu pasiune crescătoria de peşte din Baia de Aramă - Mehedinţi.

Mai bine de patru milioane de păstrăvi din speciile fântânel, curcubeu şi indigen au venit pe lume la păstrăvăria din Baia de Aramă, de când Mirela şi Nicolae Turturea sunt administratori aici. Cei doi trăiesc de aproape 10 ani în locuinţa de serviciu a păstrăvăriei Baia de Aramă, ce aparţine Direcţiei Silvice. Ei iubesc şi îngrijesc peştii la fel ca pe cei doi copii ai lor.

Trebuie să aştepţi doi ani de zile pentru ca un păstrăv hrănit corespunzător în crescătorie să poată atinge greutatea de doar 300 de grame. Asta, dar şi numeroase alte taine ale păstrăvăriei le-am aflat de la soţii Mirela şi Nicolae Turturea care, începând cu 1998, au fost angajaţi la păstrăvăria Direcţiei Silvice Mehedinţi din Baia de Aramă. De atunci, ei trăiesc aici şi îngrijesc laolaltă atât peştii, cât şi pe cei doi copii ai lor, Nicoleta şi Gheorghe, ajunşi acum la vârstele de 16 şi, respectiv, 17 ani.

Părinţi pentru patru milioane de păstrăvi

Nicolae Turturea ne-a povestit că, de-a lungul timpului, păstrăvii au devenit o pasiune de familie deoarece acum nu numai el şi soţia sa se ocupă de creşterea, îngrijirea şi supravegherea lor, ci şi copiii. "A început să le placă şi lor. Practic, ce facem noi în păstrăvărie este echivalent cu îngrijirea unor copii. Este minunat când vezi că peştii cresc sub ochii tăi. Înmulţirea se face artificial şi, fără să exagerez, dacă se poate spune aşa, eu şi soţia am adus pe lume până acum peste patru milioane de păstrăvi! Nicoleta şi Gheorghe sunt ocupaţi cu şcoala, dar în vacanţă sau în timpul liber ne ajută şi ei la munca în păstrăvărie", povesteşte Nicolae Turturea.

"Mulsul" păstrăvilor

Nicolae Turturea ne povesteşte şi cum e cu înmulţirea: în perioada de reproducere, se observă că peştii capătă un colorit viu şi li se albesc aripioarele. Atunci păstrăvarii declanşează operaţiunea aşa-numită de "mulgere", atât a masculilor, cât şi a femelelor, prin strângerea uşoară a abdomenului. Iniţial, colectarea icrelor şi a lapţilor se face în vase separate, după care se pun în acelaşi vas şi se amestecă cu o pană curată de gâscă.

"O femelă are în jur de 2.500 de icre, iar un incubator, cum spunem noi, trebuie să conţină în jur de 20.000 de icre amestecate cu lapţi. Este de fapt un vas cu sită care stă în apă în jur de 5-6 săptămâni. Apoi încep să iasă peştişorii sau alevinii cum se spune ştiinţific. După absorbţia pungii viteline, căci acolo se hrănesc ei şi prind putere timp de cinci zile, începem să le dăm de mâncare. Când sunt mici îi hrănim de 10 ori pe zi", ne spune Nicolae Turturea.

Muncă şi pasiune

Soţia acestuia îl completează şi spune că, anual, ei fac în jur de 12 incubatoare pentru fiecare din cele trei specii de păstrăvi şi obţin un total de aproximativ 400.000 de peştişori.

"Îmi place foarte mult să lucrez alături de soţul meu şi pot spune că o fac cu pasiune. Toată ziua stau printre peşti şi îi consider ca şi copiii mei. În mai 2008 împlinim 10 ani de când stăm aici împreună. Noi ştim şi când se îmbolnăvesc, le observăm mişcările. Când fac necroză la aripioare, le facem băi cu sare. Îi mutăm într-un bazin separat cu o concentraţie de 3% sare.

Delicat este când se face inventarirea piscicolă. În fiecare primăvară şi toamnă se face sortarea şi se numără peştele de peste şase luni, bucată cu bucată. Ne place însă foarte mult ce facem", spune păstrăvăriţa Mirela Turturea, care ne-a povestit că un păstrăv ajunge la greutatea optimă de 300 de grame după doi ani de zile de hrănire sistematică. "Un astfel de peşte poate să crească până la 2 kg, însă este nevoie de patru ani".

Pentru hoţii de păstrăvi există puşcă şi lupi

Nicolae Turturea mai spune că el şi soţia au şi misiunea de a păzi păstrăvăria de hoţi şi că au existat situaţii în care anumiţi indivizi au fost prinşi noaptea la furat. De mare ajutor le-au fost câinii-lupi Dona şi Max, dar şi maidanezul Zorro care latră şi zi şi noapte. "Căţeaua Dona umblă slobodă, iar Max care este foarte rău e legat de-a lungul bazinelor. Cu ceva timp în urmă, trei indivizi au intrat noaptea în bazine cu plasele şi au reuşit să fure 100 de kilograme de peşte.

M-au alarmat câinii şi am ieşit afară cu puşca de vânătoare, un IJ. I-am somat, a venit poliţia şi le-a făcut dosare penale. Altădată, am mai prins două persoane care nu apucaseră să ia niciun peşte. Au scăpat cu câte o amendă. Oricum, nouă nu ne este frică", susţine păstrăvarul. În incinta crescătoriei, familia Turturea s-a gospodărit cum a ştiut mai bine. Au solar, grădină de legume şi livadă de pomi fructiferi. "Eu nu prea muncesc aici că nu am timp, însă îmi place să hrănesc păstrăvii. Stau pe marginea bazinelor în fiecare zi, că mi-e drag de ei", zice Nicoleta, fiica păstrăvarilor.

Record în 2000: 33 de tone de peşte

Păstrăvăria Baia de Aramă are 18 bazine alimentate cu apă rece, provenită din trei izvoare de munte. Capacitatea de producţie anuală este de 12 tone de peşte, însă, potrivit spuselor păstrăvarilor, anul trecut s-au obţinut 22 tone de peşte, iar în 2000 chiar 33 tone de peşte. În crescătorie se află 160.000 de păstrăvi pentru consum din speciile fântânel, curcubeu şi indigen şi peste 100.000 de bucăţi puiet, cu vârsta de până la 6 luni.

Specia de "fântânel" are pe corp puncte mărunte de culoare neagră, verzuie şi roşie şi se înmulţeşte la sfârşitul lunii octombrie. Păstrăvul "curcubeu" se înmulţeşte la sfârşitul lunii februarie şi se diferenţiază de celelalte specii prin coloritul său sub formă de curcubeu. "Indigenul" are puncte mari roşii spre portocaliu, iar perioada de reproducere este la sfârşitul lunii octombrie.